Sunt un privilegiat.
De aceea, imi revine deosebita onoare sa ii amintesc si sa le....
O carte nu se scrie singura, ci este rodul efortului conjugat al mai multor oameni.
Aceste doua volume sunt dovada faptului ca Dumitru Tinu nu a murit, ci este viu prin urmasii sai si prin opera, datorita careia Ana Maria, Eva si Mihai isi vor cunoaste bunicul, cinstindu-i asa cum se cuvine memoria.
Un om al timpului sau, care si-a depasit, prin munca si tenacitate, conditia de copil sarac plecat odinioara descult din comuna natala sa invete carte, mai intai la Slatina si apoi la Bucuresti.
Citindu-le, il veti regasi, in si printre randuri, pe omul, ziaristul si managerul Tinu asa cum a fost el, cu bune si cu rele... a.
Sunt, de asemenea, interviuri cu liderii politici din tara noastra si din lume, printre care Jacques Chirac, primar al Parisului si presedinte al Republicii Franceze, Ion Iliescu, prim-ministri, ambasadori romani sau ambasadori straini acreditati la Bucuresti s.
Sunt editoriale si articole care au surprins cele mai importante momente ale nasterii Democratiei pe malurile Dambovitei si, mai apoi, parcursul european al Romaniei, de la desfiintarea lagarului socialist si pana la intrarea Bucurestilor in NATO.
Cele doua volume ale cartii insumeaza totalitatea materialelor de presa purtand semnatura tatalui meu.
De aceasta data nu intr-un ziar efemer, ci pe paginile unei carti, pentru a avea certitudinea ca nu vor disparea pentru totdeauna in negura timpului.
Aceasta opera omnia este, de fapt, mostenirea lui Dumitru Tinu, iar interviurile si analizele care au aparut in ziarul adevarul din 1989 pana in 2003 vad lumina tiparului inca o data, la 80 de ani de la nasterea autorului.
De aceea, in aceasta lupta a autorului cu umbra uitarii, am simtit ca imi revine misiunea de fiu de a strange cea mai insemnata opera editoriala a tatalui meu intre copertile a doua volume.
Cu toate ca pe timpul vietii a scris neobosit, moartea fulgeratoare i-a furat sansa lui Dumitru Tinu de a-si aduna lucrarile intr-o carte.
Odata cu ea, si omul care a semnat-o. - Sorin Rosca Stanescu De la Inceput de drum la Statia Sperantei, Dumitru Tinu a condus, cu pricepere si daruire, echipa celui mai important cotidian de dupa Revolutie, punandu-l in slujba Adevarului si a cetateanului, ghidandu-se dupa principiul constitutional ca „nimeni nu este mai presus de lege”.
Un ziar traieste o zi, un om traieste o viata, o carte, pentru eternitate.
Si ii raman inca o data recunoscator pentru ca mi-a oferit onoarea de a scrie cateva randuri despre un coleg de presa care, din multe puncte de vedere, mi-a fost model. [...]Ii raman recunoscator lui Andrei Tinu, fiul lui Dumitru Tinu, pentru omagiul pe care i-l aduce tatalui sau prin publicarea celor doua volume, care cuprind cele mai interesante articole si interviuri ale marelui jurnalist.
Dar impreuna am reusit sa facem lucruri importante pentru breasla jurnalistilor romani.
Uneori, chiar am polemizat.
Ca ziaristi, ne-am aflat deseori in disputa.
Am avut onoarea de a-l cunoaste bine pe Dumitru Tinu.
Sunt un privilegiat
