\'\'Nu stiu cum face si desface frazele Mihai Mateiu, dar atunci cand le pune pe hartie (sau, cel mai probabil, le insira pe laptop), te ia cu totul in lumea lui, te trece un prag nevazut si te tine acolo, inauntru, in interiorul unor povestiri care ard de la prima si pana la ultima pagina.
Astfel de personaje ne ofera In crestere, reinventand pentru noi cele mai intense trairi din vietile noastre: copilaria, iubirea, deziluzia, speranta.\'\' - Marin Malaicu-Hondrari.
Sa ne faca sa incepem sa credem in adevarul personajelor, sa ne insusim bucuriile si tristetile lor, entuziasmele si supararile lor, iubirea si ura lor, sa simtim ceea ce ne spune orice carte buna, anume ca si viata noastra este extraordinara si ca exista personaje care se intersecteaza miraculos cu destinul nostru si ni-l pot schimba.
Acum e aici, intre aceste coperti, iar pentru mine e ditamai bucuria.\'\' - Filip Florian \'\'Ce asteptam noi, cei care iubim literatura, de la o carte? Sa ne spuna o poveste credibila, frumos scrisa, bine construita, marcata de adevarul personajelor.
De mai bine de zece ani, de cand am citit oameni, volumul lui de debut, si mai ales bunica murind - o bijuterie in toata regula -, mi-e dor de scrisul lui Mihai Mateiu si ii tot astept cartea cea noua.
Si mai e o intensa traire empatica, o suprapunere inerenta cu personajele, chiar daca viata lor literara e una, iar viata fiecaruia dintre noi este alta.
Citind aceste mini-romane, e un fel de captivitate solara, incantata, din care nu vrei sa scapi nici in ruptul capului. \'\'Nu stiu cum face si desface frazele Mihai Mateiu, dar atunci cand le pune pe hartie (sau, cel mai probabil, le insira pe laptop), te ia cu totul in lumea lui, te trece un prag nevazut si te tine acolo, inauntru, in interiorul unor povestiri care ard de la prima si pana la ultima pagina
