Basarabia a devenit o \'\'problema\'\' in relatiile romano-ruse (romano-sovietice) inca din 1812, cand Rusia a ocupat partea de Rasarit a Moldovei, cuprinsa intre Prut si Nistru. - Ioan Scurtu.
Istoricul Ion Constantin demonstreaza faptul ca Problema Basarabiei a fost una dintre cele mai importante in discutiile romano-sovietice din anii Razboiului Rece, care trebuie tratata in toata complexitatea sa, fara idei preconcepute si pe baza de documente.
Aprofundand cercetarea - in primul rand prin valorificarea unor noi documente de arhiva - autorul analizeaza evolutia problemei Basarabiei in discutiile romano-sovietice din timpul Razboiului Rece (1946-1989).
Autorul lucrarii de fata, Ion Constantin s-a remarcat prin studiile consacrate acestui subiect, cartea sa Basarabia sub ocupatia sovietica, de la Stalin la Gorbaciov, aparuta in 1994, bucurandu-se de o excelenta primire din partea specialistilor si nu numai.
Ocupata de Uniunea Sovietica in urma unor note ultimative in 1940, eliberata in 1941, reocupata in 1944, Basarabia nu a incetat sa constituie obiect de disputa intre cele doua state.
La randul lor, istoricii si oamenii politici romani nu au incetat sa sustina ca Basarabia apartinea de drept Moldovei istorice, militand pentru reunirea acesteia cu Romania, act realizat la 27 martie 1918.
Pentru a-si justifica anexiunea, noii stapani au urmarit sa acrediteze ideea ca in respectivul teritoriu locuia un popor diferit de cel roman, care vorbea o limba proprie (\'\'moldoveneasca\'\') si era istoriceste legat de spatiul slav.
Basarabia a devenit o \'\'problema\'\' in relatiile romano-ruse (romano-sovietice) inca din 1812, cand Rusia a ocupat partea de Rasarit a Moldovei, cuprinsa intre Prut si Nistru
