Lucrarea Elitele si arhitectura rezidentiala in Tarile Romane (sec.
Documentele analizate recompun destinul acestor monumente istorice in primul deceniu al puterii comuniste, perioada de mari framantari sociale si politice, in care reprezentantii \'puterii populare&\' si-au indreptat tirul luptei de clasa asupra aristocratiei Romane si -....
Capitolul al III-lea al lucrarii incearca - pe baza documentelor inedite din Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice - sa reconstituie Destinul unor monumente istorice cu functie rezidentiala din Romania (1945-1955).
Berindei, Grigore Cerchez, Petre Antonescu, Nicolae Ghika-Budesti s.a.), care au creat si un stil propriu specific arhitecturii romanesti.
Opera arhitectilor straini (francezi, germani, austrieci, italieni) care au creat remarcabile monumente - civile sau religioase, comandate de stat sau de aristocrati - in cursul secolului al XIX-lea a fost continuata, in primele decenii ale veacului XX, de reprezentatii de frunte ai scolii Romane de arhitectura (Ion Mincu, Ion D.
S-a construit mult in aceasta perioada, s-a cladit durabil la cererea unor comanditari bogati care-si facusera studiile in Occident, conturandu-se o identitate arhitectonica in spatiul romanesc.
Arhitecti, pictori, decoratori, artisti, ingineri - romani sau straini - si-au pus amprenta asupra castelelor, palatelor, conacelor si caselor realizate pentru elita aristocratica si politica romaneasca incepand cu primele decenii ale secolului al XIX-lea.
Capitolul al II-lea al acestei lucrari este inchinat Arhitectilor, artistilor si decoratorilor din Tarile Romane si Romania in secolele XIX-XX si analizeaza cele mai reprezentative monumente de arhitectura create de arhitectii straini si romani care au lucrat in spatiul romanesc timp de un veac si jumatate.
Lucrarea trateaza evolutia arhitectonica a unor resedinte reprezentative din punct de vedere arhitectonic, istoric si cultural, reconstituirea atmosferei de epoca realizandu-se prin incursiuni in istoria mentalitatilor si a imaginarului, in genealogia familiilor boieresti Romane sau in istoria colectiilor adapostite de aceste cladiri.
XIX-XX) - istoria urmatoarelor familii aristocratice si a resedintelor lor urbane sau rurale: Ghica (Bucuresti, Caciulati, Deleni), Callimachi (Stancesti), Stirbey (Bucuresti, Buftea, Brasov, Darmanesti), Rosetti-Roznovanu (Stanca), Bratianu (Florica), Vacarescu (Manesti).
Lucrarea prezinta - in primul capitol, dedicat unor Arhitecturi rezidentiale reprezentative, urbane si rurale, in spatiul romanesc (sec.
S-au ridicat astfel sute de conace boieresti, cele din Moldova imitand stilul neoclasic, foarte des intalnit in Rusia tarilor, in timp ce cladirile din Muntenia s-au inspirat de la modelele occidentale, majoritatea comanditarilor facandu-si studiile in Apus, unde au putut admira marile resedinte nobiliare si fastul vietii desfasurate in ele.
In special din a doua jumatate a veacului XIX, elita politica si aristocratica romaneasca a incercat - si a si reusit - o racordare la modelele de civilizatie europeana, aceasta fiind o perioada fasta in care reprezentantii marilor familii boieresti si-au construit pe proprietatile lor de la tara palate si conace ce imitau, in general, stilurile arhitectonice la moda in Occidentul acelor vremuri.
XIX-XX) isi propune sa prezinte un subiect mai putin abordat pana acum in istoriografia romana: cel al fostelor resedinte boieresti din Romania, cladiri care au inceput sa apara in spatiul nostru inca din secolul al XVI-lea si care au cunoscut perioada de maxima inflorire in cel de-al XIX-lea veac.
Lucrarea Elitele si arhitectura rezidentiala in Tarile Romane (sec
