Editia a II‐a, ingrijita de Ioan Pintea.
Activitatea culturala si didactica, participarile la simpozioane si alte manifestari cultural‐stiintifice i‐au fost consemnate in presa de Ioan Seni, Cornel Cotutiu, Ion Radu Zagreanu, Ioan Mititean, Olga Lucuta, Radu Sarbu, Mihai Dimiu..
A publicat numeroase articole in reviste, ziare si culegeri.
Postum i‐a aparut volumul Scoala nasaudeana (2014).
Tutula, 2010).
A ingrijit volumul Octavian Ruleanu, Himere din Tara cu dor (in colaborare cu Grigore Martian si Vasile St.
II si III, 2009), Dictionarul culturii si civilizatiei populare din Tara Nasaudului (2009), Nasaudul sub teroarea timpului (in colaborare cu Dumitru Muresan si Ovidiu Maghiar, 2011). a II‐a, 2011)
Monografia orasului Nasaud (vol.
A publicat cartea Emil Rebreanu, eroul de la Ghimes‐
Faget (2011) si este coautor al volumelor: Cetateni de Onoare ai Orasului Nasaud (2009, ed.
Liceul &bdquo
George Cosbuc” 125 (1863‐1988).
A debutat editorial in 1988 in volumul colectiv Micromonografie.
A fost presedinte al Filialei Nasaud a Societatii de Stiinte Filologice, metodist al Inspectoratului Scolar Judetean Bistrita‐
Nasaud, presedinte al Filialei Casei Corpului Didactic, presedinte al sectiunii literare din cadrul Despartamantului Nasaud al ASTREI si membru in Comitetul Central al acestei asociatii.
A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii Babes‐
Bolyai din Cluj‐
Napoca (1963) si a lucrat ca profesor de limba si literatura romana la institutii de invatamant din judetul Bistrita‐
Nasaud pana in anul 2005. - Ion Carja Ioan Lapusneanu (29 septembrie 1937, Bucuresti – 20 mai 2012, Nasaud) a fost publicist si cercetator al culturii si spiritualitatii romanesti din Tara Nasaudului.
Astfel, tentativa unui ofiter de nationalitate romana din armata austro-ungara de a abandona „steagurile” sub care fusese chemat pentru a trece „la inamic”, de acelasi neam in cazul de fata, reprezinta un caz elocvent de redimensionare radicala a loialitatilor, mai exact avem de-a face cu prabusirea loialitatii romanesti pentru „bunul imparat” si pentru statul austro-ungar si replierea ferma a romanilor pe directia valorilor si a referintelor care sustineau propria identitate nationala.
Si unde-mi sunt visele visate, pentru cari a trebuit sa indur atatea dureri? - Emil Rebreanu, 12 februarie 1916 Ranile mi s‑or mai vindecat, dar ce‑s acestea pe langa cele sufletesti de‑acum? Si nu ma voi afla bine si nu voi fi linistit pana dureaza acest razboi si cat ma va mustra constiinta ca poate chiar eu voi omori pe&hellip
Liviu… - Emil Rebreanu, 9 septembrie 1916 Destinul lui Emil Rebreanu si sfarsitul sau tragic sunt inteligibile intr-o perspectiva istorica mai ampla si daca tinem seama de unele repere si conditionari suplimentare.
Studiu introductiv de Ion Carja Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, aparut sub egida Bibliotecii Judetene &bdquo
George Cosbuc&rdquo
Bistrita‐
Nasaud Despre viata-mi sufleteasca: nu ma pot impaca cu gandul ca pacea e atat de departe, iar moartea deasupra mea.
Editia a II‐a, ingrijita de Ioan Pintea
