Criticul literar Alex.
Stefanescu reuseste, in primul rand, sa ne convinga sa citim inca o data, cu mare atentie, poeziile lui Eminescu.
Daca in prima etapa a proiectului criticul se intreba cu oarecare ingrijorare daca va mai simti puterea de seductie a operei eminesciene pe care a simtit-o pe vremuri, recitind-o acum, cuvant cu cuvant, vers cu vers si poem cu poem, l-au incercat emotii si mai intense: „in timpul lecturii, m-am simtit nu numai entuziasmat, ci si intimidat de ceea ce a putut sa faca un tanar din secolul nouasprezece din cuvintele limbii romane”. .
Prin acest volum, Alex.
Asa s-a ajuns la consideratii critice cu totul straine de poeziile lui Eminescu, unele dintre ele adevarate aberatii pe care le recunoastem cu totii in cartile de specialitate sau chiar in manualele scolare.
Din pacate, tocmai dorinta de originalitate i-a facut pe multi exegeti sa se indeparteze de textul eminescian.
Atefanescu raspunde, cu deplina sinceritate, ca nu a cautat, cu orice pret, originalitatea interpretarii.
La intrebarea „Crezi ca ai gasit interpretari mai originale ale operei lui decat cele de dinaintea ta?”, Alex.
Multi dintre cunoscutii lui l-au intrebat pe parcurs ce il motiveaza, amintindu-i de atatea ori ca in biblioteci s-au adunat in ultimul secol sute de carti despre Eminescu.
Patru ani in care a locuit pur si simplu in poezia lui Eminescu.
Stefanescu a lucrat la volumul de fata patru ani.
Criticul literar Alex
