Eminescu Ta(Tat) Twam Asi/Gheorghe Doca - Niculescu

Cumpara eminescu ta(tat) twam niculescu de calitate.
Pe yeo poti sa gasesti cel mai bun pret pentru eminescu ta(tat) twam niculescu

„[...] pentru noi – ii scria Maiorescu in 4/16 febr.
Inerent imbogatitoare, iesirea din sine intru intalnirea Operei lui Eminescu!.
Titlul, imprumutat de catre Poet Upanisadelor pentru unul dintre poemele sale ramas intre manuscrise, da expresie identificarii de sine prin asumarea alteritatii. 37, 18 februarie 1882)   Privirii cu dubla valenta – dinspre noi inspre Poet si dinspre Poet inspre noi - ii corespunde titlul cartii de fata: Eminescu – Ta [Tat] Twam asi „Ace(a)sta esti tu”. (Citit-a vreodata...?, „Timpul”, nr. (Geniu pustiu)   • „[...] soarta taranului [...] e poate singura chestiune in care am scris cu toata patima de care e capabila inima noastra, cu toata durerea si cu toata mila pe care ne-o inspira taranul, acest unic si adevarat popor romanesc”.
Sa fi trait pe timpii aceia cand Domni imbracati in haine de aur si samur ascultau, de pe tronurile lor, in invechitele castele, consiliile divanului de oameni batrani – poporul entuziast si crestin undoind ca valurile marei in curtea Domniei – iara eu in mijlocul acelor capete incoronate de parul alb al intelepciunei, in mijlocul poporului plin de focul entuziasmului, sa fiu inima lor plina de geniu, capul cel plin de inspiratiune, preot durerilor si-a bucuriilor, bardul lor”.
Caci, asa cum noi ne identificam in/prin Eminescu, tot astfel, la randul sau, el s-a identificat – exponential – in/prin noi:   • „Iar noi locului ne tinem, • „De la Nistru pan\'la Tisa   Cum am fost asa ramanem” (Revedere) Tot romanul plansu-mi-s-a” (Doina)   • „Mi-ar fi placut mult sa traiesc in trecut.
Noi, cei de azi, ca si cei de ieri sau cei de maine.   Dar, si Eminescu a privit – priveste, inca, si, fara indoiala, va mai privi – inspre noi.
Calinescu conchide ca Poetul: „Nu nutrea nicio aspiratie pentru sine, ci numai pentru poporul din care facea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decat un individ”; pentru Blaga, Eminescu era „marele copac din care toti ne tragem”, in timp ce Noica sustine ca, datorita lui Eminescu, „credem a sti ce suntem si care e vibratia noastra in adanc”. lorga il percepea drept „expre¬sia integrala a sufletului romanesc”
G.
Cele care i-au urmat s-au insirat, margaritare, pe acelasi fir al Ariadnei.   Era prima privire patrunzator-cuprinzatoare dinspre noi inspre Poet. 1884 lui Eminescu, aflat la Ober-Döbling – geniul d-tale poetic [...] este si va ramane cea mai inalta incorporare a inteligentei romane”. „[...] pentru noi – ii scria Maiorescu in 4/16 febr