In august 1914, Ernest Shackleton a pornit la bordul navei Endurance spre Antarctica.
Dar cand te afli intr-o situatie deznadajduita, cand pare ca nu mai ai nicio sansa, ingenuncheaza si roaga-te ca Shackleton sa-ti vina in ajutor..
Cu toate defectele si lipsurile lui, Shackleton a meritat urmatorul omagiu: Cand vine vorba despre conducere stiintifica, dati-mi-l pe Scott; pentru actiune rapida si eficienta, dati-mi-l pe Amundsen.
El a fost, asa cum marturisea unul dintre oamenii lui, cel mai mare lider care s-a nascut vreodata pe acest pamant .
Astfel, desi Shackleton manifesta, fara indoiala, o purtare nepotrivita si era chiar incapabil sa se descurce in numeroase situatii cotidiene, avea un talent impartasit de foarte putini de-a lungul istoriei: capacitatea autentica de a conduce.
Dar Antarctica putea deveni acel lucru care sa-i puna la incercare fiecare particica din fiinta sa.
In situatii obisnuite, capacitatea uluitoare a lui Shackleton de a realiza lucruri indraznete nu gasea aproape nimic vrednic de ea; era ca un cal de povara inhamat la o caruta de jucarie.
In adevaratul sens al cuvantului, el chiar avea nevoie de continentul alb - de ceva enorm si suficient de provocator ca sa poata fi o piatra de incercare pentru orgoliul sau monstruos si pentru implacabila lui dorinta de a invinge.
La fel de sigur este ca Antarctica nu a reprezentat pentru el doar un mijloc josnic de a-si implini visurile de imbogatire.
Nu incape indoiala ca Shackleton a fost, in felul lui, un lider extraordinar.
Insa marii conducatori din istorie - precum Napoleon, Alexandru cel Mare, Horatio Nelson - rareori s-au potrivit in matrita stramta a tiparului social si poate ca le-am face o nedreptate daca i-am judeca in termeni obisnuiti.
E foarte posibil sa fi fost astfel, daca ne raportam la conventii.
Incredibila calatorie a lui Shackleton de Alfred Lansing: Refuzul lui Shackleton de a se conforma banalei vieti cotidiene si entuziasmul sau insatiabil fata de proiecte nerealiste i-au atras acuzatia ca ar fi fost, de fapt, imatur si iresponsabil.
Fragment din cartea Endurance.
Putini pamanteni care nu sunt obisnuiti cu noaptea polara ii pot suporta efectele si nu in rare randuri unii si‑au pierdut mintile din cauza ei.
Doar cei care au trecut prin asa ceva pot aprecia pe deplin ce inseamna sa traiesti fara lumina soarelui zi dupa zi si saptamana dupa saptamana.
Este ca o intoarcere la era glaciara – nu exista caldura, nu exista viata, nu exista miscare. - Nathaniel Philbrick Nu exista ceva mai dezolant decat noaptea polara. - Chicago Tribune Cand termini de citit aceasta cartea, stii cum e sa privesti o banchiza care se sfarama; o auzi trosnind in jurul tau.
Una dintre cele mai captivante si mai dramatice istorisiri pe care le veti intalni vreodata.
Astfel incepe una dintre cele mai dure lupte pentru supravietuire, o odisee moderna, in care Shackleton face tot posibilul pentru a-si salva echipajul si a-l duce inapoi acasa.
In ianuarie 1915, dupa sute de kilometri parcursi in apele polare, vasul ramane captiv intr-o insula de gheata.
Isi propusese sa traverseze continentul alb, ultima mare provocare a explorarilor terestre.
In august 1914, Ernest Shackleton a pornit la bordul navei Endurance spre Antarctica
