Estetica existentiala atat ca demers teoretic asupra artei in general cat si ca metoda de aplicare in cazul operelor este o deductie care a pornit de la Falsul tratat de Estetica publicat de Benjamin Fondane in 1938.
In acest sens Estetica existentiala a lui Fondane nu se adreseaza doar specialistilor ci tuturor celor curajosi cautatori ai intelesurilor profunde ale artei in lumea actuala ..
Nu le poate anula dar omenirea datoreaza artei viata in dimensiunea ei metafizica de care are mare nevoie desi este ignorata cu desavarsire de partea ei rationala politica-sociala-economica .
Pana acolo ne ramane sa intelegem ca se intampla deja menirea existentiala a artei ea repara vindeca umple golul de realitate raspunzator de toate atrocitatile si calamitatile istoriei noastre.
Am putea spune astazi ca omenirea este bolnava tocmai pentru ca spiritualitatea si rationalitatea nu functioneaza intr-o contradictie simultana echilibrata daca se poate spune asa ceva iar Fondane propune asumarea celor doua dimensiuni existential-umane opuse in acelasi timp in acelasi plan.
Cu alte cuvinte in intelesul cel mai general posibil vorbim despre dimensiunile spiritualitatii care in vremea lui Fondane ca si acum desi neoficial pe toate drumurile lipseste cu desavarsire in spatiul social unde domina ratiunea.
Contradictia este un fapt existent fundamental se adauga realitatii rationale si presupune un X necunoscut care poate lua forme irationale dar nu pentru ca distructiv ci vital si intrucatva pentru ca inexplicabil inexprimabil mister chiar Dumnezeu.
El foloseste expresia pierdere de realitate criza de realitate pentru tirania ratiunii non-contradictorii si densificare de realitate ce ii revine artei conform unui principiu existential al contradictiei din perspectiva fondaniana.
Mergand spre cauzele cele mai adanci ale acestei situatii Fondane identifica si nu este singurul care o face o criza a rationalitatii noncontradictorii care devine tiranica intrucat anuleaza cu consecinte nefaste o parte din realitatea fiintei umane.
Este in discutie o reevaluare a dimensiunii artei in existenta umana dar si a conditiei artistului intr-o umanitate aflata in criza inca din secolul trecut.
Astfel ea nu este o simpla recuperare ca filosof al artei de altfel singulara pana acum a lui Fondane in cultura romana ci este o argumentare a unei surprinzatoare actualitati a gandirii sale.
Totusi nu a mai fost formulata pana acum prin urmare acest concept reprezinta inovatia si originalitatea lucrarii de fata.
Estetica existentiala atat ca demers teoretic asupra artei in general cat si ca metoda de aplicare in cazul operelor este o deductie care a pornit de la Falsul tratat de Estetica publicat de Benjamin Fondane in 1938
