Din faptul ca crestinismul ocupa relativ putin spatiu in opera lui Rene Guenon luata in ansamblul ei, si din faptul ca n-a urmarit sa-i puna in lumina continutul metafizic si initiatic, unii s-au crezut indreptatiti sa concluzioneze ca el considera crestinismul ca o forma traditionala, desigur regulara si ortodoxa, dar oarecum incompleta sub raportul cunoasterii metafizice.
E de altfel evident ca respectarea riturilor exoterice este suficienta din plin pentru a atinge mantuirea ; asta e deja mult, desigur, si chiar tot ce pot pretinde in mod legitim, astazi mai mult decat oricand, imensa majoritate a fiintelor umane; dar ce vor face, in aceste conditii, cei pentru care Paradisul nu este inca decat o inchisoare ? Rene Guenon CUPRINS Cuvant inainte (Jean Reyor) 5 Scurta privire asupra ezoterismului crestin (17-150) Partea intai Structura si caracteristica traditiei crestine 17 Despre limbile sacre 19 Crestinism si initiere 25 Partea a doua Despre cateva organizatii initiatice crestine 49 Pazitorii Pamantului Sfant 51 Limbajul secret la Dante si la Fedeli D\'amore I 65 Limbajul secret la Dante si la Fedeli D\'amore II 85 Noi consideratii despre limbajul secret la Dante 97 Fedeli D\'amore si Curtile Amorului 105 Sfantul Graal 117 Inima-Sacra si legenda Sfantului Graal 139 SFANTUL BERNARD (151-174) Alte carti aparute la Editura Herald: Filocalia lui Origen Harta sufletului.
O initiere poate fireste sa i se suprapuna, si ar fi necesara chiar pentru ca traditia sa fie intr-adevar completa, posedand efectiv cele doua aspecte exoteric si ezoteric; insa, in forma sa occidentala cel putin, aceasta initiere, in fapt, nu mai exista in prezent.
In ciuda originilor initiatice ale crestinismului, acesta, in starea sa actuala, nu este cu siguranta nimic altceva decat o religie, adica o traditie de ordin exclusiv exoteric, neavand in el insusi alte posibilitati decat cele ale oricarui exoterism; el nu le pretinde de altfel in niciun fel, deoarece nu e vorba niciodata in ce-l priveste de altceva decat de a obtine mantuirea . ...
Jean Reyor Este remarcabil ca, in Bisericile din Orient, n-a existat niciodata misticism in sensul in care a fost inteles in crestinismul occidental incepand cu secolul XVI; acest fapt ne poate sugera ca o anumita initiere, de genul celor la care am facut aluzie, s-a mentinut in aceste Biserici si, in mod efectiv, se gaseste in isihasm, al carui caracter realmente initiatic pare neindoielnic.
Al doilea priveste structura crestinismului sub dublul sau aspect religios si initiatic.
Primul, care pune in lumina importanta limbii ebraice in crestinism, arata calea de cercetare cea mai importanta poate, pentru un studiu aprofundat al stiintelor traditionale si metodelor ezoterismului crestin.
Le-am precedat cu doua studii intitulate Despre limbile sacre si Crestinism si Initiere .
Cu acest titlu, ele constituie o intregire a Ezoterismului lui Dante si a Regelui Lumii.
Studiile reunite in volumul de fata sunt consacrate, in marea lor majoritate, unor organizatii pe care Rene Guenon le considera ca fiind, in Evul Mediu, detinatoarele invataturii si metodelor ezoterismului crestin: Ordinul Templului, Fidelii Amorului, Cavaleria Sfantului-Graal.
Dupa ce a vorbit despre metafizica partiala a lui Aristotel si a continuatorilor sai, el spunea: In ce ne priveste, avem certitudinea ca, in antichitate si in Evul Mediu, au existat in Occident, la dispozitia unei elite, doctrine pur metafizice si pe care le putem numi complete, inclusiv aceasta realizare care, pentru majoritatea modernilor, este fara indoiala un lucru greu de conceput ...
In 1925, in conferinta sa despre Metafizica orientala, Guenon facea o declaratie ce nu lasa loc niciunui echivoc.
Rene Guenon s-a opus cu anticipatie, si de multa vreme, unei asemenea deformari a gandirii sale.
Din faptul ca crestinismul ocupa relativ putin spatiu in opera lui Rene Guenon luata in ansamblul ei, si din faptul ca n-a urmarit sa-i puna in lumina continutul metafizic si initiatic, unii s-au crezut indreptatiti sa concluzioneze ca el considera crestinismul ca o forma traditionala, desigur regulara si ortodoxa, dar oarecum incompleta sub raportul cunoasterii metafizice
