„Firul gandirii-i rupt, in ceata.
In talmacirea lui Lucian Blaga, opera la care Goethe a lucrat o viata intreaga isi pastreaza puterea de a fascina, stimula si amuza cititorii. .
Faust cel vesnic nemultumit fagaduieste sa-si dea sufletul diavolului atunci cand va cadea prada trandaviei si, indestulat, va cere clipei sa se opreasca. / Sa ne zvarlim in timp, in freamatu-i, cu dor, / In rostogolul intamplarilor!“ Asa incepe fabuloasa calatorie a lui Faust, pe care Mefistofel il poarta prin lumea mic-burgheza a oraselor gemane, iar apoi prin „marea lume“, sfidand barierele timpului si spatiului. / Si rand pe rand, din invelisul lor de vraje, / Minunile sa le desfacem, drage. / Sa potolim prin vaile simtirii, / Arzande, toate patimile firii. / Stiintele imi pricinuiesc profunda greata. „Firul gandirii-i rupt, in ceata
