Descriere YEO:
Pe YEO găsești Fiinta si credinta. Vol.3: Credinta de la George Remete, în categoria Religie.
Indiferent de nevoile tale, Fiinta si credinta. Vol.3: Credinta - George Remete din categoria Religie îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.
Preț: 50 Lei
Caracteristicile produsului Fiinta si credinta. Vol.3: Credinta
- Brand: George Remete
- Categoria: Religie
- Magazin: libris.ro
- Ultima actualizare: 21-12-2024 01:38:29
Comandă Fiinta si credinta. Vol.3: Credinta Online, Simplu și Rapid
Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Fiinta si credinta. Vol.3: Credinta de la libris.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.
Descriere magazin:
Aceasta lucrare a pornit de la depasirea intelegerii credintei ca idee, incredere, aderenta doctrinara, confesiune sau religie. Este imperativ sa intelegem ca
credinta nu este numai viziunea, intelegerea si trairea autentica a fiintei, ci insasi energia, insusi continutul, motorul si nervul fiintei.
Credinta nu este ceva ce se raporteaza la fiinta ci insasi autenticitatea sau deplinatatea fiintei. Consecintele acestei intelegeri determina toate domeniile de cunoastere si de viata ale omului si le directioneaza fundamental, cu stirea sau fara stirea lor.Stim ca pe pamant, in conditia istorica, omul e capabil de patru feluri sau domenii de cunoastere: stiintifica, artistica, filosofica si teologica. Dupa cum s-a vazut si am declarat de la inceput, pe noi ne intereseaza in primul rand intelegerea teologica, pentru ca o socotim suprema. Intre aceste feluri de cunoastere, cea mai apropiata de teologie este intelegerea filosofica.Pentru aceasta, si pentru motivul ca, totusi, cea mai mare parte a intelectualitatii laice este straina de intelegerea teologica, am socotit nu numai util ci chiar necesar sa expunem ideea noastra despre fiinta si
credinta atat filosofic cat si teologic. Speram ca lucrarea noastra sa aduca o contributie la colaborarea atat de necesara intre gandirea filosofica si cea teologica, intre intelectualitatea laica si cea teologica, atat de mult dorita si atat de putin realizata. Pentru filosofie, certitudinea existentei este fiinta, faptul ca exista ceva concret, experiabil si peren. Este adevarat ca filosofia desemneaza fiinta in primul rand ca substanta, fiinta, fiintare etc., si abia apoi ca persoana. Totusi, este extrem de important, si mai ales incurajator pentru dialogul cu teologia, faptul ca unele curente filosofice au ajuns la intelegerea fiintei ca data sau donata, adica o existenta dincolo-de-fiinta, ca un Donator suprafiintial sau absolut. Filosofia nu este straina ci este capabila de intelegerea existentei ca donat sau dar, ca mister si sacru. Ea poate ajunge chiar la ideea Primordialului sacru sau a Iubirii Originare. Totusi, ea ramane mereu inclinata spre o intelegere impersonala a Principiului sau Originarului. Trebuie vazut, in acest sens, ca ideea de persoana este o reusita si un specific al teologiei, incat constituie o permanenta diferenta intre filosofie si teologie. Caci, daca filosofia ajunge sa accepte originea si principiul existentei ca persoana, ea se apropie foarte mult de teologie; staruinta ei in impersonal se explica, probabil, si prin teama de a-si pierde autonomia fata de teologie. In orice caz - fie ca este de acord, fie ca nu - orice ganditor riguros trebuie sa ia in considerare si sa se raporteze la acele curente filosofice (precum ,,turnanta teologica" a fenomenologiei) care au ajuns la afirmarea Principiului personal al existentei, ca Persoana absoluta iubitoare sau Iubire Originara. Fara indoiala ca apropierea acesteia - pana la unire - cu teologia ridica intrebari si dificultati deosebite privind identitatea, fidelitatea sau autonomia ei filosofica. Dar apropierea nu poate fi condamnabila in sine, iar cunoasterea ei se impune si nu poate fi decat benefica pentru cercetatorul onest, riguros si deplin. Dar filosofia, oricat de subtila si ambitioasa, este totusi gandire limitata. Fata de ea, teologia se afirma ca gandire nelimitata, pentru ca se bazeaza pe ideea simpla dar decisiva ca existenta insasi, ca rationalitate si putere, este un fapt absolut, sacru si miraculos, ca este minunea-de-a-fi.
Fiinta ca putere si sens este expresia Absolutului principial si donator. Dar ratiunea si sensul, ca putere, nu sunt un fapt impersonal. Ratiunea, rationalitatile si sensurile sunt uimitoare si provoaca mirarea pentru ca nu sunt mecanice sau automate, ci personale. Filosoful porneste de la uimire si ajunge la uimirea sacra. Dar sacrul si miracolul nu tin de impersonal ci sunt totdeauna expresie personala, adica tin de libertate, vointa si generozitate sau iubire. Daca are rigoare si se exprima stiintific - adica strict si riguros intemeiat - teologia poate impune filosofiei ad