Exista un anumit orgoliu al vechilor (de ce nu si al actualilor, si aI viitorilor?) aradeni.
Coordonatori:Ioan Biris, Maria Sinaci. - Coordonatorii Colectiv de autori: Ioan Biris, Cristian Bocancea, Cosmin Coltun, Caius Cutaru, Anton Ilica, Calin Lucaci, Florea Lucaci, Cristian Maduta, Dumitru Marcus, Maria Oprea, Regis Roman, Maria Sinaci, Matei Simandan.
Am convenit sa cuprindem in sintagma «Filosofie romaneasca in spatiul aradean» urmatoarele categorii de autori care au publicat lucrari de Filosofie in limba romana: a) autori care, prin nasterea lor, apartin spatiului aradean; b) autori de lucrari filosofice care, desi nu s-au nascut pe meleaguri aradene, au studiat sau activat o perioada mai lunga sau mai scurta de timp in Arad sau in judetul Arad; c) autori care au tiparit lucrari in unele dintre publicatiile aradene (fara sa se fi nascut in acest spatiu sau sa fi activat aici).
Insa, in lipsa unor cercetatori dornici sa se implice in acest efort, am fost nevoiti sa ne rezumam la aceia care au publicat in limba romana, de unde si titlul cartii.
Avand in vedere caracterul multicultural si plurietnic al Aradului, intentia noastra initiala a fost aceea de a cuprinde in volumul proiectat pe toti cei care s-au ocupat de Filosofie pe aceste meleaguri, in limbile romana, dar si maghiara, germana, ebraica, sarba, slovaca, bulgara etc. inclusiv o "capitala filosofica".
Putem spune, asadar, fara exagerare, ca Aradul a devenit in acei ani, pentru romanii din Transilvania si Banat.
Si, ca o consecinta, in conditille in care ziarul "
Romanul" avea cel mai mare tiraj dintre publicatille in limba romana, aici gasim centrul dezbaterilor politice si culturale, inclusiv al celor spiritual-filosofice,cel mai mare filosof roman, Lucian Blaga, debutand in Filosofie tocmai in paginile acestei publicatii...
Aradul devine nu numai "capitala politica" a romanilor din Transilvania si Banat, ci si "capitala culturala".
Ziarul "
Tribuna" (inflintat in 1903 la Sibiu) se muta in 1904 la Arad, iar in 1911 este infiintat la Arad ziarul "
Romanul",ca oficios al Partidului National Roman.
Astfel, nu este intamplator faptul ca, la inceputul secolului XX, are loc transferul "capitalei politice" a romanilor transilvaneni de la Sibiu la Arad. iar Clujul se gasea pe locul patru cu 62.733 locuitori. lar recensamantul facut in 1910 ne arata ca, dintre cele 26 de orase transilvanene cu peste 10.000 de locuitori la acea vreme, Aradul se afla pe primul loc cu o populatie de 77.542 locuitori, Timisoara era pe locul doi cu 74.003 locuitori, Oradea ocupa locul trei cu 68.950 locuitori.
Cultural si educational, In Arad functiona Preparandia (pentru pregatirea dascalilor) inca din 1812, iar Institutul teologic ortodox din 1812.
Si nu e vorba de un orgoliu chiar gratuit! Caci Aradul, ne spune istoria, a dobandit titlul de "oras liber regesc" inca din 1834, reusind sa se inscrie, astfel, intre cele mai importante centre economice ale acestei zone europene.
Exista un anumit orgoliu al vechilor (de ce nu si al actualilor, si aI viitorilor?) aradeni
