„Povesti despre femei spuse de barbati - asa ar putea fi subintitulata cartea lui Dan Stoica .
Cartea ne atrage pentru ca satisface curiozitatea noastra innascuta (ni se divulga secretele unor vieti), dar si prin aceasta unda de poezie a feminitatii ininteligibile, care dovedeste ca sarcasticul prozator are un suflet de poet.“ - Alex Stefanescu.
Chiar si cei mai cinici simt o adiere de emotie.
Chiar si cei mai experimentati dintre ei sunt depasiti de misterul feminin.
Barbatii vorbesc cu candoare despre femei, ca niste vanatori despre pasarea maiastra sau mistretul cu colti de argint.
Naratiunile au ritm, spontaneitate si farmec.
Ceremonialul istorisirii aduce aminte de Hanu-Ancutei al lui Mihail Sadoveanu, chiar daca jupanesele si duducile au fost inlocuite de nimfomane si femei fatale ale zilelor noastre.
Cativa barbati romani, aflati printr-un concurs de imprejurari intr-un restaurant din Viena, evoca pe rand, intr-o seara tarziu, femeile care le-au iluminat - s-au dat peste cap - viata. „Povesti despre femei spuse de barbati - asa ar putea fi subintitulata cartea lui Dan Stoica
