De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare au folosit cele mai dure mijloace pentru a-si anihila opozantii.
M-am adaptat acestui stil si m-am molipsit de la spiritul aventuros al protagonistilor unor marturii si jurnale pe care le-am citit, uneori, cu sufletul la gura.” (Ruxandra Cesereanu).
Fie ca este vorba despre fapturi grave si sobre, fie ca este vorba despre mucaliti si tricksteri, evadarea personajelor analizate aici si acum are ceva dintr-o carte de aventuri, dintr-un jurnal exotic de calatorie ori o proza picaresca.
E o carte care s-a molipsit de la epica personajelor pe care le prezinta – evadatii. „Eseul despre evadari este cel mai narativ dintre cele scrise si publicate de mine pe tema violentei.
Ce anume ii motiva? Ce metode foloseau? Incercau sa fuga singuri sau planificau o evadare colectiva? Ce faceau daca erau prinsi? Acestea sint citeva dintre intrebarile la care raspunde Fugarii, o carte incarcata de tensiunea povestilor unor oameni dispusi sa plateasca orice pret pentru a fi liberi.
In timp ce o parte au incercat sa supravietuiasca in conditiile inumane de detentie, destui dintre ei au hotarit sa-si redobindeasca libertatea si si-au riscat viata pentru a ajunge dincolo de gardurile de sirma ghimpata si zidurile care ii inconjurau.
Unii dintre cei persecutati erau torturati sau ucisi imediat dupa capturare, altii erau dusi in inchisori sau lagare.
De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare au folosit cele mai dure mijloace pentru a-si anihila opozantii
