În literatura de specialitate din ţara noastră s-a încetăţenit treptat, sintagma „Fundamentele psihologiei”, ceea ce, în anii anteriori, se numea psihologie generală.
Desigur, şi celelalte capitole prezintă o informaţie actualizată în raport cu ultimele modele de abordare în psihologie..
Am în vedere aspecte precum: motivarea acţiunii personale, modelul celor patru sisteme motivaţional-afective, roboţii şi emoţiile sau relaţia dintre voinţă şi liberul-arbitru.
Dacă unele capitole au o configuraţie clasică şi mă refer aici la senzaţie, percepţie, reprezentare, gândire, memorie, imaginaţie, alte capitole, cum sunt comunicarea şi limbajul, motivaţia, afectivitatea, voinţa aduc o nouă formulă de prezentare, noi conţinuturi, ceea ce le apropie de perspectivele actuale şi le face mai atractive.
Am lăsat la urmă voinţa întrucât, după opinia mea, face legătura cu personalitatea şi se implică profund în structura acesteia.
Apoi am plasat comunicarea şi limbajul imediat după gândire tot datorită realei prezenţe a limbajului în zona procesării cognitive a informaţiei.
Astfel, după cum era şi normal, am ataşat capitolul despre atenţie imediat după procesele senzorial-perceptive şi înaintea celor de procesare secundară a informaţiilor (reprezentarea şi gândirea) datorită raporturilor evidente ale atenţiei cu această zonă a vieţii psihice.
Am renunţat însă la ordinea capitolelor de la curs întrucât am apreciat că această ordine este mai logică.
Adevărul este că această carte s-a născut pe măsură ce am elaborat cursul de Fundamentele psihologiei (Mecanisme psihice cognitive) şi Fundamentele psihologiei (Psihologia stimulării şi reglării comportamentului). În primul rând, se impune o selecţie, organizare şi sistematizare a materialului după criterii bine stabilite şi apoi „umplerea” acestui cadru.
Cert este că volumul de informaţie a crescut exponenţial şi, orice tentativă de a scrie Fundamentele psihologiei sau psihologie generală sau oricum s-ar numi, se loveşte de dificultăţi majore.
S-au încercat diferite teoretizări prin care să se justifice o variantă sau alta.
Apoi s-a constatat o desprindere a psihologiei personalităţii de acest cadru. În literatura de specialitate din ţara noastră s-a încetăţenit treptat, sintagma „Fundamentele psihologiei”, ceea ce, în anii anteriori, se numea psihologie generală
