Prin aceasta cercetare bine documentata si bine gandita, Valentin Trifescu dovedeste, inca o data, calitatile sale de cercetator poliglot, inradacinat in cultura sa transilvaneana, dar deschis catre Europa si lume, fiind inzestrat cu o mare capacitate de sinteza si cu o aplecare spre abordarile comparatiste. - Andrei Corbea-Hoisie.
Aceasta carte este, pentru autorul ei, inca o treapta.
La o privire mai atenta intelegi si ca, in ultima instanta, Valentin Trifescu ajunge sa marturiseasca aici si ceva despre el insusi, despre marile sale modele profesionale (precum celebrul muzeograf care a fost Hans Haug), dar si, mai cu seama, despre mozaicul fascinant al lumii din care provine, "citind"
Alsacia si gandind la Transilvania.
Discursul se fereste de pretiozitatile savante, insira argumente pentru un punct de vedere, dar si pentru contrariul sau, mediaza intre acestea si convinge prin logica, limpezime si, de ce nu?, seriozitate. - Jean-Noel Grandhomme Valentin Trifescu scrie in aceasta carte despre o "materie" pe care o cunoaste foarte bine: despre Alsacia, despre "regionalismul" cultural, despre artele vizuale in care istoricul intrevede expresii ale vremurilor si societatilor in care marile opere au fost concepute, despre oameni ce si-au confundat viata cu redescoperirea si proiectarea lor in atentia contemporanilor.
Autorul acestei carti nu face doar proba unei eruditii, ci se vrea si un actor activ al vietii culturale din Romania, implicandu-se, in acest fel, in dezbaterile care pot anima tara sa si Europa intreaga.
Geografii artistice si regionalism in istoriografia de arta din Alsacia interbelica va face cunoscut publicului cititor de limba romana, mai ales celui din Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova - provincii care au avut parte de intrebari si tulburari asemanatoare cu cele ale Alsaciei -, o serie de probleme cu care ii va fi usor sa se identifice.
Prin aceasta cercetare bine documentata si bine gandita, Valentin Trifescu dovedeste, inca o data, calitatile sale de cercetator poliglot, inradacinat in cultura sa transilvaneana, dar deschis catre Europa si lume, fiind inzestrat cu o mare capacitate de sinteza si cu o aplecare spre abordarile comparatiste
