Nu te nasti om. -Cornel Niculae.
Daca vrem.
Prezentul continuu.
Viitorul adevarat.
Adevarata memorie.
Iisus este memona noastra cea buna.
Omul, vad, castiga un Univers, dar s-a pierdut pe sine! In sfarsit, ne avertizeaza Iisus, omuI, este necesar, sa se (re) gaseasca pe sine.
Esre prea putin si, poate, prea tarziu.
Degeaba evadeaza pe Luna sau aiurea in Cosmos.
A avut o istorie, timp sa-si arate "
Harul", adica pasiunea pentru viata, pentru dragoste si nu pentru moarte! Iar el, mereu si mereu a gafat lamentabil.
Eu inca nu cred.
Unii spun ca este admirabil.
Omul, iti vine sa spui, are vocatie pentru Thanatos! In acest film maret, care este Viata, omul este un actor penibil care, dupa mii de ani, nu si-a invatat "rolul".
Dar omul violenteaza dragostea si o preface in moarte.
Doar din dragoste.
Viata se naste din viata.
Sau chiar Aparenta.
Caci Thanatos poate fi o aparenta.
La falsele origini.
Mereu se reintoarce la origini. nimicul.
Se vrea pe sine insusi, adica...
Este Totul, la urma urmei! Dar omul, in realitate, nu doreste Totul.
Devii Eros.
Te nasti din Thanatos.
Mai mult decat moarte, dragoste.
Cu tine ramai timp, cu Demiurgul-nemarginire.
Se intrevad doua cai: fie devii intru tine, marginit de propria singuratate, fie devii intru Dumnezeu, tocmai in baza nesfarsitei singuratati a fiintei umane.
Una este, se pare, esentiala: iresponsabilitatea fata de ivirea in lume si de cinstea de a exista.
Nu obligatoriu! Se intampla ca o posibilitate, ce este fiecare la nastere sa se iroseasca, din multiple cauze.
Devii.
Nu te nasti om
