Lucien Chardon, tanar chipes, talentat si cultivat din Angoulême, isi cauta fericirea si progresul pe scara sociala in bratele doamnei de Bargeton, reprezentanta de seama a nobilimii din regiune, o femeie mai in varsta ca el, iubitoare de arte si dezgustata de viata grosolana a provinciei. .
In acel moment, Gentil, valetul domnului de Bargeton, intra condus de ucenicul din tipografie si dadu lui Lucien o scrisoare de la Louise.
Am venit sa-ti spun cum s-a sfarsit acel duel ca sa nu te duci pe la doamna de Bargeton, sau sa te arati prin Angouleme, pentru ca s-ar putea ca unii dintre prietenii domnului de Chandour sa te provoace.
Doctorul de la spital a declarat adineauri ca domnul de Chandour o sa ramana toata viata cu gatul stramb.
Domnul de Bargeton, care parea ca venise in plimbare, a tras cel dintai si l-a nimerit in gat pe domnul de Chandour, care a cazut fara a mai apuca sa traga.
Martorii i-au pus pe adversari la douazeci si cinci de pasi unul de altul.
Domnul du Chatelet ar fi vrut sa se impotriveasca la incercatul pistoalelor, dar ofiterul, pe care il luasera ca arbitru, a spus ca, pentru a nu proceda ca niste copii, trebuie sa se serveasca de arme in stare de functionare.
Un ofiter din regimentul de cavalerie a imprumutat pistoalele, pe care domnul de Negrepelisse le-a incercat in mai multe randuri.
Domnul de Negrepelisse, venit de la trei dimineata ca martor pentru domnul de Bargeton, i-a spus domnului de Chandour ca, daca i se intampla vreo nenorocire ginerelui, se insarcineaza el sa-l razbune. - Un taran, care mi-a povestit cum s-au petrecut lucrurile, a vazut totul din caruta lui. - Nu-i adevarat! Doamna de Bargeton e nevinovata, striga Lucien.
Se zice ca domnul de Chandour a afirmat ieri ca te-a surprins pe tine cu doamna de Bargeton. - Hei, Lucien, ai aflat noutatea de care se vorbeste pana si in piata? Domnul de Bargeton aproape ca l-a ucis in duel pe domnul de Chandour, azi-dimineata, la ora cinci, pe campul domnului Tulloye.
Fragment din roman: “A doua zi de dimineata, pe cand Lucien isi lua gustarea impreuna cu David, care se inapoiase de la Marsac fara tatal sau, doamna Chardon dadu buzna in casa, inspaimantata.
Va reusi el oare sa-si salveze idealurile nobile si iubirea in paienjenisul de intrigi si de pretentii ale sofisticatei protipendade pariziene? Considerat adesea cel mai bun roman al lui Balzac, Iluzii pierdute picteaza un tablou impresionant al moravurilor Frantei din prima jumatate a secolului al XIX-lea urmarind destinele a doi prieteni, poetul Lucien Chardon si tipograful David Séchard, ale caror drumuri, pornind aidoma sub semnul iubirii si al sperantelor idealiste, ajung sa se desparta si sa se intretaie de mai multe ori de-a lungul timpului.
Cei doi indragostiti fug la Paris, unde Lucien, animat de ambitii literare, isi doreste cu tot dinadinsul sa patrunda in lumea jurnalistilor si a scriitorilor si sa se afirme.
Lucien Chardon, tanar chipes, talentat si cultivat din Angoulême, isi cauta fericirea si progresul pe scara sociala in bratele doamnei de Bargeton, reprezentanta de seama a nobilimii din regiune, o femeie mai in varsta ca el, iubitoare de arte si dezgustata de viata grosolana a provinciei
