Impromptu concertant (1903) pentru Vioara si Pian Fara numar de opus, acest Impromptu concertant , cu o durata de 5 minute, scris in 1903, se aseaza stilistic intr-o etapa oarecum mai evoluata, in comparatie cu celelalte piese ale emisiunii de fata. - Pascal Bentoiu.
Pariul estetic a reusit, caci farmecul acestei pagini de muzica este irezistibil.
Ne intampina doar sunetele concluzive; e ca si cum compozitorul s-ar fi razgandit pe drum si ar fi decis sa lase, ca piesa independenta, o simpla expozitie de sonata .
Care insa nu vine.
Intalnim: o prima suprafata tematica extrem de expansiva; o punte; o a doua suprafata , mai calma, dar mai ferm conturata; si din nou punte , catre ceva ce ar putea fi dezvoltare.
Forma lucrarii, destul de ciudata, se prezinta ca o expozitie de forma-sonata .
Bineinteles, simple sugestii.
De pilda: catre Sonata "
Torso" din 1911, sau chiar inspre atmosfera dezlantuit romantica, a Simfoniei a II-a .
Piesa este ceea ce anunta titlul: un impromptu, o pagina neconstransa, parand pe alocuri direct o improvizatie, bineinteles o improvizatie la nivel enescian, si purtandu-ne gandul catre momente ulterioare din productia compozitorului. 6 .
Asta nu inseamna ca ar fi superioara celorlalte compozitii si, in special, el nu atinge gradul de concentrare a substantei pe care il intalnim in Sonata op.
Impromptu concertant (1903) pentru Vioara si Pian Fara numar de opus, acest Impromptu concertant , cu o durata de 5 minute, scris in 1903, se aseaza stilistic intr-o etapa oarecum mai evoluata, in comparatie cu celelalte piese ale emisiunii de fata
