“Sodoma si Gomora I si II, tomurile din In cautarea timpului pierdut publicate in mai 1921 si in aprilie 1922, au ca tema inversiunea sexuala.
Inversiunea sexuala nu numai ca este principala cheie pentru a intelege tipul de sensibilitate proustiana, dar, ca tema, poate fi locul ideal de intalnire intre principalele obsesii ale viziunii proustiene, ale noului univers inventat de acesta: maladia, viciul, profanarea.” Irina Mavrodin.
Subiectul acesta se afla poate in inima intregului roman al lui Proust, dar titlul Sodoma si Gomora nu s-a impus decat in timpul Primului Razboi Mondial.” Antoine Compagnon“Tema «inversiunii sexuale» (Proust prefera sa nu spuna «homosexualitate», formula ce incepea sa se impuna, dar pe care el o gaseste «prea germanica si pedanta», tradusa fiind in franceza dupa ziarele berlineze) apare la Proust, sub o forma mai mult sau mai putin directa, mai mult sau mai putin culturala (referinte recurente la opera, dar si la biografia lui Baudelaire, la unele romane ale lui Balzac, la Socrate etc.), inca din primele scrieri.
Aceasta grila de lectura, multa vreme ocultata, ignorata, sau abordata doar partial, cu timiditate, se dovedeste a fi foarte adecvata si productiva, capabila chiar a «controla» intreaga opera a lui Proust. “Sodoma si Gomora I si II, tomurile din In cautarea timpului pierdut publicate in mai 1921 si in aprilie 1922, au ca tema inversiunea sexuala