Pe langa prefata lui Gabriel Badea-Paun si introducerea semnata de Alain Quella‑Villéger, volumul cuprinde un interesant text despre Bucuresti al Reginei Elisabeta, doua texte despre Carmen Sylva semnate de Pierre Loti, o selectie din corespondenta celor doi, o bogata bibliografie si 32 de pagini de fotografii. […] In aceasta geopolitica, Romania ocupa un loc aparte, cu atat mai mult cu cat nimic nu prevestea ca vreodata l‑ar putea apropia ceva pe Loti de Regina Elisabeta a Romaniei.” – Alain Quella‑Villéger.
Loti scriitorul indragostit de Turcia a trezit atata interes, incat a fost uitat celalalt Loti, scriitorul mai continental, balcanic, chiar daca acest adjectiv ascunde o mare diversitate de situatii si de episoade centrate pe o Europa diversa – pe care el o cunostea bine.
Scriitor cu personalitate flamboianta, el ne apare astazi fantezist si modern, iar legaturile sale neasteptate cu Romania merita sa fie cunoscute. „Ales cel mai tanar academician francez in 1891 (primit la 7 aprilie 1892), cunoaste toata viata o popularitate impresionanta, cu mare succes de librarie.
Pierre Loti va deveni unul dintre scriitorii ei preferati.” – Alain Quella‑Villéger Pierre Loti (1850‑1923) Pierre Loti, pe numele sau adevarat Julien Viaud, a calatorit in intreaga lume timp de aproape douazeci de ani, trecand prin Marea Baltica si Mediterana, strabatand oceanele Pacific si Atlantic si ajungand in Japonia, China, New York, Turcia etc.
Va primi cu placere, in castelul ei din Carpati, elita culturala pariziana, de la scriitorul Robert de Montesquiou la poetul Jean Richepin, de la artista Réjane la pictorul Jacques‑Émile Blanche.
Ea insasi a fost remarcata de Frédéric Mistral si de asociatia sa, Félibriges, inca din 1883.
Legaturile ei cu Franta sunt inainte de toate literare.
Poliglota, excelenta vorbitoare de franceza, a fost de trei ori la Paris, in adolescenta, in 1867 la Expozitia Universala si in 1868.
Credincioasa interesata de teozofie, dar si de spiritism, plina de farmec si de empatie, regina care, la nevoie, se arata si republicana, socializanta si feminista, era o personalitate aristocratica atipica si o scriitoare demna de interes.
Era o Regina‑poeta, «muza a Dunarii», romantica, avand mare grija de imaginea si de legenda ei, incontestabil suferinda (depresiva, poate chiar ipohondra), mama indurerata de moartea la varsta frageda a unicei ei fiice. –Gabriel Badea‑Paul Carmen Sylva (Regina Elisabeta a Romaniei) (1943-1916) „Elisabeta de Wied, nascuta printesa germana in 1843 (matusa ei era ducesa Elena a Rusiei), era, din 1869, sotia unui Hohenzollern devenit, in 1881, rege al Romaniei, Carol I.
Aceasta poveste romantica, cu personajele si intrigile ei, cu mizele ei literare si chiar diplomatice ne este evocata, cu eruditie, de Alain Quella‑Villéger.
Orbit de stralucirea castelului de la Sinaia, el cazu repede in puterea farmecului gazdei sale [...] Din intalnirea intre Carmen Sylva si Pierre Loti au ramas scrisori, texte si fotografii pe care le‑au schimbat intre ei in semn de prietenie, farame din ceea ce trebuie sa fi fost spiritul acelui salon, al acelei vitrine intelectuale ale Romaniei, precum si povestirile adunate aici, in elaborarea carora ei au fost complici si solidari. [...] Unul dintre putinii care au fost sedusi de invitatie a fost Pierre Loti, impins poate tot atat de curiozitate, cat de snobism.
Ceea ce nu este deloc sigur.” – Alain Quella‑Villéger Scaldata in admiratia intregii Europe, vizitata ca un monument, regina Elisabeta si‑a deschis usile saloanelor din Palatul Regal din Bucuresti si din castelul Peles din Sinaia tuturor celor care soseau in aceasta indepartata tara, mai apropiata de Orient decat de Occident. „Istoria relatiei dintre Pierre Loti si Regina Elisabeta a Romaniei, influentata evident de discursul fascinat al scriitorului insusi, a fost povestita in general ca o intalnire magica intre „doua suflete de elita”, dupa formula lui Léopold Stern, care adauga: „Erau destinati fatalmente sa se cunoasca si sa se aprecieze”.
Pe langa prefata lui Gabriel Badea-Paun si introducerea semnata de Alain Quella‑Villéger, volumul cuprinde un interesant text despre Bucuresti al Reginei Elisabeta, doua texte despre Carmen Sylva semnate de Pierre Loti, o selectie din corespondenta celor doi, o bogata bibliografie si 32 de pagini de fotografii
