In genere, poezia lui Aurel Rau e o expozitie de savanterii, de forme strans lucrate si indelung slefuite, in vederea unui cat mai viu efect de vitrina. - Ion Pop. - Gheorghe Grigurcu Mai mult decat un lirism al prezentei obiectelor, poezia lui Aurel Rau cultiva unul al constructiei poemului, care atrage in cadrul sau o figuratie vazuta prin arta; nu atat o miscare a materiei, cat a cuvintelor spre poem: poetic e actul numirii lor, al stilizarii si al „conventionalizarii“.
Actul creator este integrat unui ceremonial mai larg al lecturii lumii: gestul se ritualizeaza, lumea obiectelor tinde sa se organizeze decorativ intr-un discurs liric mentinut indeobste in registrul stilului „inalt“.
Din cultura cuvantului sunt extrase senzatiile unei vitalitati secunde, ardori si melancolii ale stilului in pozitie pura.
Din discursul initial, sentimental si revendicativ, din mai vechea grafie protestatara a „notatiei“ nonsalante, nu s-au pastrat decat repere vagi, umbre topite in fatetele geometrizate.
In genere, poezia lui Aurel Rau e o expozitie de savanterii, de forme strans lucrate si indelung slefuite, in vederea unui cat mai viu efect de vitrina
