La sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII, Europa era framantata de conflicte violente nu doar in plan politic si social, dar si in aparent mult mai pasnicul domeniu al stiintelor matematice.
Iar de atunci lumea s-a schimbat ireversibil.“ (Amir ALEXANDER).
Si au avut dreptate: cand vacarmul bataliei s-a stins, aparatorii infinitezimalelor invinsesera.
Dar in secolul XVII, in toiul bataliei, combatantii din ambele tabere credeau ca raspunsul putea modela toate aspectele vietii in lumea moderna care se nastea.
Eroii cartii sunt oameni de stiinta (Galilei, Torricelli, Wallis, Newton), filozofi (Hobbes, Locke), clerici si conducatori politici – cu totii prinsi intr-o lupta care, in ultima instanta, demonstreaza forta de iradiere a ideilor din matematica.„Este continuumul alcatuit din infinitezimale? – cu greu ne putem inchipui ce pasiuni a starnit aceasta intrebare ciudata.
Ni se pare azi greu de inchipuit cat de subversiva a fost ideea de infinit mic si ce miza politica, religioasa si culturala a avut sustinerea ei.
Preocupat de raporturile dintre matematica, istorie si cultura, Amir Alexander ne spune in Infinitezimal povestea impunerii notiunii de infinit mic la inceputurile lumii moderne, subliniind consecintele ei pe termen lung.
Daca pe campurile de lupta Reforma se confrunta cu Contrareforma, in matematica batalia se dadea intre partizanii infinitezimalelor – readuse acum la viata, dupa ce pusesera grele probleme anticilor – si matematicienii traditionalisti, fideli modelului geometriei euclidiene.
La sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII, Europa era framantata de conflicte violente nu doar in plan politic si social, dar si in aparent mult mai pasnicul domeniu al stiintelor matematice
