În Bucureștiul anilor 1930, cele mai strălucite minți se unesc pentru a forma Asociația Criterion.
Bunicii ei români s-au cunoscut ca studenți în Bucureștiul interbelic..
A fost cercetător la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington D.
C., unde a publicat 64 de articole în Encyclopedia of Camps and Ghettos, volumul al III-lea, editată de muzeu. În prezent, predă istorie și dramaturgie la Metropolitan State University of Denver din Colorado, SUA.
Are un doctorat și diplomă de master în istorie modernă de la Universitatea din Oxford, studiile sale fiind finanțate integral prin burse Rhodes și Fulbright.
BEJAN este scriitoare prolifică româno-americană, care a publicat texte de istorie, piese de teatru și poezii.
Bejan, Intelectualii și fascismul în România interbelică ar trebui să facă parte din bibliografia obligatorie a oricărei facultăți umaniste din România.“ Liviu Neagoe, istoric CRISTINA A.
Romanian Political Science Review „Datorită amplorii cercetării întreprinse de Cristina A.
Bejan, o autoare a cărei cercetare se concentrează pe fundalul cultural al fenomenelor radicale din România secolului XX, ne oferă o înțelegere profundă a dinamicilor interne, a complexităților profunde și a nuanțelor complexe care definesc o scenă intelectuală heterogenă, pentru care proiectul Criterion reprezintă un exemplu deseori trecut cu vederea.“ Răzvan Ciobanu, Studia Politica.
Bejan.“ Marci Shore, Times Literary Supplement „Studiul realizat de Bejan reușește să arate gradul în care o generație de intelectuali cu intenții bune, produși ai optimismului modernist și care își doreau să creeze o lume mai bună prin idei și cuvinte, au fost inițial incapabili să-și imagineze declinul ordinii lor civilizate.“ Philip Ó Ceallaigh, Los Angeles Review of Books „Cristina A.
Această mișcare este fundalul pentru istoria bogată a Asociației Criterion, un salon intelectual sclipitor din Bucureștiul anilor 1930, pe care o scrie Cristina A. „De ce intelectuali precum Emil Cioran și Mircea Eliade au cedat ispitei Gărzii de Fier? Și de ce alte figuri, precum Eugène Ionesco, au rezistat? Acestea sunt câteva dintre întrebările puse în studiul de față, unic și bine argumentat.“ Dennis Deletant „O reconstrucție meticuloasă și impresionantă care pune în lumină trăsăturile fascinante și uneori contradictorii ale acestei mici elite artistice și intelectuale din Bucureștiul interbelic.“ Radu Harald Dinu, Slavic Review „În România, noua dreaptă a fost reprezentată de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
Disponibilă acum și în limba română în traducerea Alinei Pavelescu, această carte își propune să studieze complexitatea vieții intelectuale a României în momentele dinaintea distrugerii ei.
Este primul studiu apărut în limba engleză despre Asociația Criterion și cel mai cuprinzător scris până la ora actuală.
Bejan prezintă cum Garda de Fier de extremă dreapta a ajuns să eclipseze liberalismul în cazul multora din elita intelectuală română, recurgând la jurnale, memorii și la alte scrieri pentru a analiza confruntarea dintre culturi și extremism în perioada postbelică.
Cristina A. Împreună, aceștia au construit o scenă culturală plină de viață, care a prosperat pentru câțiva ani, până când fascismul și scandalurile i-au scindat.
Legați de prietenie și de visul unei Românii noi, moderne, printre membrii asociației se numărau istoricul Mircea Eliade, criticul Petru Comarnescu, dramaturgul evreu Mihail Sebastian și mulți alți filosofi și artiști printre care Marietta Sadova. În Bucureștiul anilor 1930, cele mai strălucite minți se unesc pentru a forma Asociația Criterion
