Intre timp ar putea fi complementul circumstantial cel mai potrivit al verbului a cunoaste ori de cate ori locul reflectiei tinde sa se situeze la egala distanta de timpul intruparii si de timpul parusiei, mai precis la intersectia dIntre timpul inteles ca prilej si cel trait ca imprejurare.
A fost ministru al culturii (2012–2013) si membru al Senatului Romaniei..
O cronica a sfarsitului politicii romanesti (2010), Au cetatenii suflet? O teologie politica a societatilor post-seculare (2016).
Explorari in cultura politica romaneasca (2001), Politica pentru barbari (2005), Die abwesende Republik (2009), Indistinctia.
Studii si documente (2000), Bizant contra Bizant.
Essais sur la production politique de la foi au Moyen Age (1998), O arheologie constitutionala romaneasca.
A publicat douasprezece carti, prIntre care Byzance, Rome et les Roumains.
A fost profesor invitat la University of Pittsburgh, Pa., Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris), Central European University (Budapesta), Institut d’Etudes Politiques din Bordeaux si Institut d’Etudes Politiques din Aix-en-Provence.
Profesor de stiinta politica la Universitatea din Bucuresti, unde a fondat in 1995 Facultatea de Stiinte Politice.
S-a simtit de aceea dator sa raporteze in aceasta carte, asa cum le-a pastrat in memorie, intrigile si abuzurile la care Rousseau ii cerea cetateanului sa fie atent atunci cand isi incredinteaza altora libertatea.
Daniel Barbu este doctor in istorie, in filosofie si in teologie.
Autorul a fost o perioada unul dIntre acestia, fiind mereu constient ca riscul pe care si-l asuma implicit orice suveran care isi da casa in grija unui intendent este acela de a fi detronat si evacuat.
casa pe care o cesioneaza politicienilor.
Intr-o democratie liberala, politica – cu institutiile, regulile, practicile si personalul ei – este casa comuna a cetatenilor.
Cezarul timpurilor moderne este cetateanul.
Sunt adunate in aceasta carte toate firimiturile (analecta) care au cazut sub masa istoriei politice a anilor 2012–2016 in dreptul locului in care s-a intamplat ca autorul sa fie asezat, cu speranta ca aceste Amintiri si insemnari ar putea desena o posibila harta a locurilor in care experienta prezentului ar avea darul de a se preface in istorie.
Incurajat de un exemplu din vechime (Filipeni 4:21), autorul a locuit o vreme in casa Cezarului, nadajduind ca proximitatea puterii nu-i va anula conditia de discipol.
Intre timp ar putea fi complementul circumstantial cel mai potrivit al verbului a cunoaste ori de cate ori locul reflectiei tinde sa se situeze la egala distanta de timpul intruparii si de timpul parusiei, mai precis la intersectia dIntre timpul inteles ca prilej si cel trait ca imprejurare
