Pornind de la observatia lui Matei Calinescu, potrivit careia fantasticul de interpretare este „o aventura hermeneutica“, Cosmin Perta, propune o definitie si o tipologie a fantasticului de interpretare, centrate pe incertitudine, suspiciune, ambiguitate, sugestie, precum si pe amestecul programatic de real si fantastic.
Lucrarea de fata este o demonstratie de subtilitate, coerenta si originalitate, atat sub aspect analitic, cat si in ceea ce priveste capacitatea de a sintetiza si de a selecta esentialul din bibliografia parcursa.
Carmen Musat.
Dupa ce a parcurs atent si minutios o bibliografie critica deloc firava, autorul si-a permis luxul de a filtra prin propria sa inteligenta teoriile si observatiile critice formulate de altii, de a se delimita, argumentat si provocator, de ipotezele unor Tzvetan Teodorov si Roger Caillois, sau de a prelua idei sau formulari ale unor autori precum Matei Calinescu si Jean Molino, doar pentru a duce mai departe un gand si pentru a dezvolta, uneori, intuitii teoretice fertile.
Inteligent, serios, cu o minte organizata si limpede, Cosmin Perta face cu aceasta lucrare, proba unei maturitati critice autentice.
Pornind de la observatia lui Matei Calinescu, potrivit careia fantasticul de interpretare este „o aventura hermeneutica“, Cosmin Perta, propune o definitie si o tipologie a fantasticului de interpretare, centrate pe incertitudine, suspiciune, ambiguitate, sugestie, precum si pe amestecul programatic de real si fantastic
