Acţiunea se petrece în satul Prislop de lângă Năsăud; în roman Pripas. (Ion Simuț).
Autorul însuși a explicat pe îndelete geneza romanului etapele redactării legătura lui cu propria biografie modul în care s‑a raportat la spațiul geografic năsăudean din care provine într-un text pe deplin lămuritor și edificator o serie de Mărturisiri foarte interesante pentru cititorul care vrea să înțeleagă procesul creator și felul în care a luat naștere o lume imaginară dintr-o lume reală. Întreaga istorie a romanului variantele din manuscris intervențiile scriitorului în edițiile ulterioare (încă opt antume) sunt documentate minuțios și pot fi urmărite în ediția critică întocmită de Niculae Gheran secondat de Valeria Dumitrescu în volumul 4 de Opere Liviu Rebreanu Editura Minerva 1970.
Autorul a intervenit în edițiile următoare prin corecturi și îndreptări stilistice de detaliu dar nu a operat tăieturi sau adaosuri modificări de structură epică sau de viziune așa încât ediția primă din noiembrie 1920 rămâne un reper și exercită fascinația unei apariții miraculoase pentru evoluția literaturii noastre.
Evenimentul este anticipat de Editura Școala Ardeleană printr‑o ediție anastatică a primei versiuni tipărite. (Liviu Rebreanu Mărturisiri 1932) Romanul Ion mai are puțin până la centenar. Şi totuşi petrecerea de la horă scandalul cheful de la cârciumă bătaia dintre flăcăi şi toate amănuntele celelalte deşi plasate în Pripas în sufletul meu trăiau ca întâmplate în alt sat în satul primei mele copilării.
Inutil să spun că elevii liceului din Năsăud se plimbă deseori până la Pripas urmând paşii lui Titu Herdelea şi ai surorilor lui căutând să fixeze cu precizie locul unde s-a întâlnit Titu cu d-ra Roza Lang şi altele şi altele...
De când romanul Ion a devenit prea cunoscut şi satul Prislop a dobândit o faimă pe care n-a nădăjduit-o niciodată călătorilor de marcă li se arată de şefii autorităţilor din Bistriţa sau din Năsăud casa în care ar fi stat învăţătorul Herdelea crucea de la intrarea în sat casa lui Ion Glanetaşu cârciuma lui Avrum pe care azi o ţine un nepot de-al lui şi diverse alte lucruri din roman. [...] Descrierea drumului până la Pripas și chiar a satului şi a împrejurimilor corespunde în mare parte realităţii.
Armadia e numele găsit orăşelului Năsăud precum şi Jidoviţa indică satul ce se numea înainte Tradam dintre Năsăud şi Prislop.
Pentru a situa locurile pornesc cu cititorul pe şoseaua naţională mă abat din sus de Armadia pe o şosea laterală care trece Someşul; apoi prin satul Jidoviţa ajungem la Pripas.
Acţiunea se petrece în satul Prislop de lângă Năsăud; în roman Pripas
