Omul isi depaseste tragica nelibertate, cand are curajul de a o privi in fata.
Nicolae MANOLESCU.
Cum sa nu se vada cat de imensa, de coplesitoare, ca o iluminare nascuta din miezul fiintei, este bucuria cu care Iona isi spune cele din urma cuvinte de incurajare, inainte de a infrunta, inca o data, destinul? &bdquo
Gata Iona? (Isi spinteca burta.) Razbim noi cumva la Adevarata maretie a lui Iona este a fi luat cunostinta de sine, de forta sa: de aici inainte, el va putea fi ucis, dar nu infrant.
Sinucidere ar fi fost asumarea esecului.
Singura salvare care inseamna ca lupta continua si dupa ce conditia tragica a fost asumata.
Gestul final al eroului nu e o sinucidere (fiindca el nu se batut: intoarcerea cutitului impotriva-si trebuie interpretata simbolic!), ci o salvare.
Tragedia lui Iona dureaza atata timp cat crede ca raul, absurditatea se afla in afara: revolta lui capata sens cand invata sa se cunoasca.
Omul isi depaseste tragica nelibertate, cand are curajul de a o privi in fata