Cartea urmareste sa aduca in atentia publicului contributia comunitatilor evreiesti la dezvoltarea urbana a Moldovei istorice, abordand subiectul atat dintr-o perspectiva culturala cuprinzatoare (istorica, sociala, religioasa, arhitectural-urbanistica), cat si dintr-o perspectiva constatativa a unui spatiu geografic extins, prin regasirea unor repere construite in teritoriile aflate in afara granitelor istorice moldovenesti in vederea descifrarii bogatiei fenomenului local.
Este dedicata domeniului restaurarii si reabilitarii patrimoniului construit, precum si cercetarii istoriei arhitecturii si urbanismului.. 1989) este arhitect bucurestean, cu studii masterale in arhitectura, gestionarea patrimoniului si design muzeografic, doctor in arhitectura din anul 2020 cu teza „Modele si sabloane spatiale de locuire ale comunitatilor evreiesti askenaze din Moldova (1775-1930)”.
Ana Maria Zahariade)Irina Nemteanu (n. arh. dr. univ.
In felul acesta, autoarea face vizibil un habitat distinct, rezultat din respectarea legilor social-religioase menite locuirii evreilor in medii altele decat Ierusalimul, dar intr-un cadru strain spiritual si adesea neprimitor cu care conlucreaza.” (extras din Prefata „Un tablou aproape pierdut”, prof.
Locuirea evreiasca nu este privita ca heterotopie, asa cum nu este nici «romantizata»; sub lupa Irinei Nemteanu, ea este o realitate analizata ca tesut urban specific si ca arhitectura, unde istoria sta in legatura cu formele urbane rezultate din asezarea si diversificarea comunitara evreiasca, iar cultura identitara este transferata catre structura urbana prin mediul reperelor spatiale specifice, a «sabloanelor spatiale».
Acest studiu este, totodata, o pledoarie pentru conservarea unor urme infime ale acestor exprimari urbane si arhitecturale, care, desi aparent minore, duc la intelegerea contemporana a asezarilor istorice moldovenesti dintr-o alta fateta.„Locuirea evreiasca este analizata succesiv dinspre istoria mare catre cea locala, de la macro-teritorial la micro-arhitectural, din interiorul comunitatii evreiesti (prin inextricabila impletire dintre simbolic- religios, sacru si profan, functional si prin comportamentul cotidian urban, in spatiul comun public sau domestic si in interiorul locuintei) si din exterior, dinspre contextul-gazda.
Pentru a surprinde amploarea si diversitatea conceptuala a fenomenului, volumul este impartit in patru parti care au o anume caracteristica de lectura – au calitatea de a putea fi citite independent, dar si impreuna; sunt ipostaze, privite din mai multe puncte de vedere, care ajung sa convearga catre reliefarea unui proces complex – dar putin cunoscut de publicul larg sau chiar de catre specialisti – de spatializare specifica a locuirii comunitare evreiesti.
Aceste indicii urbane si arhitecturale, privite in raport cu manifestari ale locuirii evreilor moldoveni din perioada 1775-1930, duc la o metoda de intelegere macro- comparativa a unui fenomen greu explicabil astazi si identificabil doar gratie diverselor ramasite urbane (inca pastrate astazi) de locuire evreiasca.
Cartea urmareste sa aduca in atentia publicului contributia comunitatilor evreiesti la dezvoltarea urbana a Moldovei istorice, abordand subiectul atat dintr-o perspectiva culturala cuprinzatoare (istorica, sociala, religioasa, arhitectural-urbanistica), cat si dintr-o perspectiva constatativa a unui spatiu geografic extins, prin regasirea unor repere construite in teritoriile aflate in afara granitelor istorice moldovenesti in vederea descifrarii bogatiei fenomenului local
