Intreaga antropologie, inca de pe vremea cand nu stia ca se va chema asa, ar putea fi pusa sub semnul faimoasei chestionari a lui Montaigne: Comment peut-on etre Persan? Intr-adevar, antropologia este o permanent (re)descoperire si (re)gandire a diferentei, a Celuilalt - initial exotic, apoi tot mai apropiat - ca diferit de Noi si totusi Om, totusi asemanator cu noi.
Pe de o parte, aceasta reprimare a mortii - de fapt, mai larg, a pulsiunilor - se inscrie in ceea ce Norbert Elias numea in 1939 "procesul civilizarii"..
Toate acestea s-au realizat insa - si, intr-un fel, au putut sa se realizeze - doar la umbra unei mari taceri, a unei chestionari gemene, dar reprimate: Comment peut-on etre mort ? Moartea ca fiind "quinta essentia oricarei alteritati", dupa cum se exprima Matei Georgescu, chipul mortii ca revers absolut al oricarei identitati a trebuit sa se faca nevazut pentru ca diferentele vietii sa capete mai multa vizibilitate, sa poata fi analizate, masurate si ordonate.
Intreaga antropologie, inca de pe vremea cand nu stia ca se va chema asa, ar putea fi pusa sub semnul faimoasei chestionari a lui Montaigne: Comment peut-on etre Persan? Intr-adevar, antropologia este o permanent (re)descoperire si (re)gandire a diferentei, a Celuilalt - initial exotic, apoi tot mai apropiat - ca diferit de Noi si totusi Om, totusi asemanator cu noi
