Destine incalcite, incercarea de a evada din tenebrele trecutului, tradare si iertare, aripi frante pe un cer al dorintelor poate prea inalt.
Si voi invata sa mor fara tine.”.
Stiu ca dupa, atunci in toamna, m-as simti dezradacinat, ma voi simti pustiu, ca voi incerca sa-mi fac sufletul liana peste timp, sa ajunga pana dincolo de lume.
Te-as asculta cu linia vietii, mana mea chiromanta deslusind in palma ta linia iubirii, s-ar suprapune ca o alunecare subreda pana la contopire, asa incat, atunci cand ti-ai privi palma, ai vedea linia iubirii miscandu-se haotic, cautandu-ma.
In aceasta lume ambigua traiesc, acum, ca ai venit, totul a prins contur, cerul isi are limita lui, zambetul isi are substanta, iar plansul ma izbaveste de neputinta, cizelandu-ma, pentru ca eu asa cred, sufletul se cizeleaza prin iubire, el primeste noblete doar prin iubire, se salveaza pe sine, iubind.„„Intr-o toamna ca asta, ne-am putea plimba pasii pe alei oarecare, privirile trecatorilor ar face abstractie de degetele noastre imbratisandu-se, mainile noastre ar avea atunci propria lor viata, s-ar inclesta ca pentru totdeauna, cautand infierbantate sa vorbeasca in locul nostru.
Cheia ta! Cum detii tu toate cheile lacatelor sufletului meu si te opresti sa le folosesti!”,,Am invatat sa simt, am invatat sa vad cu sufletul, si-am fost asa, cumva fericit ca exista o lume in care nu trebuie sa-mi reprim zambetul, nu trebuie sa-mi sufoc inca din fasa plansul.
Macar semnul acela din nastere, de la gatul tau- cheie sau ce o fi.
Da-mi cu suspendare, dar da-mi o zi in celula celulelor tale! Fara apa, fara mancare, doar o bucatica, cea mai mica, de Iulie.
O poveste de dragoste incantatoare.” Literatura pe tocuri„Ma gandesc la tine ca un borfas.
Un carusel de emotii.
Finalul povestilor de iubire este… neasteptat.„Sa negi atractia interzisa sau sa i te subjugi orbeste, care dintre cele doua e cel mai de neiertat pacat?”,,O lectura incitanta.
O lectura in care cititorii se pot regasi in framantarile personajelor.
Uneori dureroase.
Dar cine se poate lupta cu chemarea destinului? Amandoi fac alegeri.
Ea, prea sofisticata, prea tematoare.
El, prea simplu si prea bun.
Luca si Ema, doua personaje complexe.
Destine incalcite, incercarea de a evada din tenebrele trecutului, tradare si iertare, aripi frante pe un cer al dorintelor poate prea inalt
