„Cartea de fata este prima istorie a literaturii romane din postcomunism.
Cartografierea politica, ideologica si culturala a celor trei decenii care au trecut de la caderea comunismului in Romania este combinata cu o panoramare pe genuri detaliata si cu o cercetare a relatiilor transnationale ale literaturii romane contemporane.” (Mihai Iovanel).
Desi cartea poarta subtitlul 1990-2020, recunoscand rolul avut de caderea comunismului in formarea unei noi perioade literare, limita ei inferioara este ancorata in anii ’80, cu filamente pana in anii ’60-’70 sau chiar mult mai devreme, in secolul al XIX-lea.
Am preferat sa risc, inclusiv mizand pe o abordare care nu mai discerne in literatura doar «esteticul», in sensul ingust construit de traditia critica romaneasca din ultima jumatate de secol.
Desigur, este mai comod si mai prudent sa propui o lista canonica abia dupa ce timpul si-a desavarsit actiunea de filtrare si cristalizare.
Majoritatea istoriilor publicate in ultimele decenii in Romania exclud – din lipsa de interes sau de receptivitate – tocmai literatura recenta, literatura care se scrie in prezentul lor.
Lovinescu, care a publicat doua istorii exemplare cu acest titlu, dar si pentru a repara o neintelegere cu privire la semnificatia de azi a sintagmei «literatura contemporana».
Se numeste Istoria literaturii romane contemporane ca omagiu adus lui E. „Cartea de fata este prima istorie a literaturii romane din postcomunism
