Istoria si evolutia frontierelor romanesti pana in anul 1600 | Titus Cristureanu - ASE

Cumpara istoria si evolutia ase de calitate.
Pe yeo poti sa gasesti cel mai bun pret pentru istoria si evolutia ase

Lucrarea dezvolta si sa actualizeza o carte publicata de catre autor in perioada interbelica (1935), intitulata Hotarele statice si dinamice ale Romaniei, insa moartea sa, survenita la sfarsitul mileniului trecut, l-a oprit.
In Istoria si evolutia frontierelor romanesti (...) Titus Cristureanu ne ofera analiza unui segment important din viata societatii de pe teritoriul carpato-danubian, a nivelului de civilizatie al populatiei ca mostenitoare a vechilor civilizatii romane si romano-bizantine.
Posedand o ampla cultura istorico-juridica si economica, autorul face o serie de observatii referitoare la stadiul organizarii colectivitatii umane de pe teritoriul actual intr-o etapa hotaratoare din Istoria populatiei respective, a modului de existenta social-politica si de organizare politica superioara in calitate de „formatiune politica care dispune de un spatiu anumit, de o populatie destul de numeroasa spre a permite organizarea si apararea ei si a spatiului pe care il ocupa si care, de fapt, asculta de un organ suprem de conducere”.
Lucrarea dezvolta si sa actualizeza o carte publicata de catre autor in perioada interbelica (1935), intitulata Hotarele statice si dinamice ale Romaniei, insa moartea sa, survenita la sfarsitul mileniului trecut, l-a oprit.
In Istoria si evolutia frontierelor romanesti (...) Titus Cristureanu ne ofera analiza unui segment important din viata societatii de pe teritoriul carpato-danubian, a nivelului de civilizatie al populatiei ca mostenitoare a vechilor civilizatii romane si romano-bizantine.
Posedand o ampla cultura istorico-juridica si economica, autorul face o serie de observatii referitoare la stadiul organizarii colectivitatii umane de pe teritoriul actual intr-o etapa hotaratoare din Istoria populatiei respective, a modului de existenta social-politica si de organizare politica superioara in calitate de „formatiune politica care dispune de un spatiu anumit, de o populatie destul de numeroasa spre a permite organizarea si apararea ei si a spatiului pe care il ocupa si care, de fapt, asculta de un organ suprem de conducere”