Istorii nescrise, infamii neprescrise.
Pe front venise de curand, iar ofiterii batalionului de infanterie, unii cu stagii de doi ani de front, il priveau ironic ca pe orice novice, insa lunganul nu manifesta nici o stangacie si nici.
Nu va nelinistiti! Va dau asigurarea solemna ca din doua obuze nu mai ramane nimic din toata sandramaua.
Artileristul era un lungan uscat, cu un nas ascutit si purta cioc:- Ca sa ma deosebesc de fritzi, dac-o fi sa devin pensionarul lui Stalin, spunea el in gluma.
Parea fara varsta, si in viata civila era contabil la o banca bucuresteana.
Da, este o nava improvizata pentru desant, ori mai degraba a fost lansata ca sa produca panica.
Nu cred sa aiba mai mult de 60-70 de oameni si, dupa toate semnele, armamentul de la bord are o slaba putere de foc.
Ambarcatia nu parea mare si, daca ceata s-ar fi ridicat, usor se putea estima pericolul pe care-l reprezenta.- Pare un trauler transformat ad-hoc intr-o nava de lupta, explica artileristul.
Cand observatorul de la bateria de coasta a interceptat o nava in apele Marii de Azov, au tabarat cu totii asupra lui.
Ziua era rece si o ceata laptoasa acoperea imprejurimile, dar pentru prima oara la acest inceput de primavara soarele trimitea cateva suvite de lumina spre pamantul inca amortit si oamenii iesiti din adaposturi se bucurau de venirea noului anotimp.
Evenimentele se precipitasera vertiginos incepand din Duminica Floriilor.
Batalionul ramasese incadrat in proportie de 90% numai cu ofiteri de rezerva.
Cam asta era situatia cand a intervenit retragerea de pe istmul Arabat.
Cativa ofiteri se aranjasera totusi si plecau ceva mai in spate, mai in siguranta, pe la comanda regimentului, a diviziei, in orice caz cat mai aproape de Sevastopol.
Prea putini din cei aflati pe frontul Crimeii aveau posibilitatea sa-si scape pielea si erau cu totii asa de scarbiti de intorsatura evenimentelor, ca si legarea unei convorbiri devenise inutila.
Se vorbea despre propuneri sovietice de incetare a ostilitatilor, de o denuntare a aliantei cu germanii.
Pentru ca Mitica nu era o persoana anume; doar ca rusilor le-a fost imposibil sa inteleaga cum stau lucrurile, cu tot spionajul lor. Fragment din volumul Istorii nescrise, infamii neprescrise de Eugeniu Bucheru: Ostasii romani, care captau parca din eter sumedenia de zvonuri interzise de cenzura ziarelor din tara, deveneau din zi in zi mai posomorati.
Cand a organizat acea greva a foamei, despre care un politruc s-a exprimat mai tarziu, intr-un moment de sinceritate necontrolata, ca a fost una dintre cele mai mari, ca organizare si numar de participanti, de la revolutie si ca a produs stupoare la Moscova, toate investigatiile comandaturii lagarului (invinuita ca n-a preintampinat-o) n-au reusit sa identifice pe initiatori.
De existenta acestui Mitica stia si administratia, si organul politienesc sovietic, dar n-au reusit sa puna mana pe el.
Ca orice om care traieste printre primejdii, el sta la panda.
Studia miscarile adversarului ca sa riposteze adecvat.
De altfel, greva foamei pe care o aminteste autorul in aceasta carte este evocata si de Radu Marculescu in Patimiri si iluminari din captivitatea sovietica. Mitica Prizonierul era un intelept care intelegea ca are datoria sa nu se lase surprins.
Memoriile lui Eugeniu Bucheru, povestitor inteligent si talentat, se inscriu in seria marturiilor lasate de fosti prizonieri de razboi in URSS, precum Radu Marculescu.
Al treilea taram, viata traita in Romania comunista, se refera la urmatoarele patru decenii si este prezentat sub forma unei radiografii hiper¬critice a regimului.
Primele doua sunt prezentate sub forma istoricului unor momente relevante din anii 1943–1948: luptele din Crimeea si Kuban, apoi, dupa 1944, anii grei de prizonierat in URSS, la Monastirka si Oranki, si in sfarsit revenirea in tara, in 1948, odata cu ultimul lot, al celor care refuzasera inscrierea in divizia Tudor Vladimirescu.
Amintiri despre razboi, captivitatea in URSS si viata in comunism Volumul de amintiri al invatatorului si ofiterului in rezerva Eugeniu Bucheru acopera trei taramuri ale mortii .
Istorii nescrise, infamii neprescrise