Intr-un fel, ii sunt recunoscatoare. - Nora Pavel.
Caderea eroinei vine odata cu izgonirea din paradisul primei copilarii, iar asta o inchide intr-un sir de matrioska identice cu sine, avataruri ale aceleiasi dezradacinari.
Numai ca devenirea stagneaza intr-un timp zero, transformandu-l, mai degraba, intr-un antibildungsroman.
La prima vedere, Juramant de ratacire pare un bildungsroman.
Mai e mult pana departe, in cazul in care apuc departele ala.
Rahat.
Acum, sunt o actrita imbunatatibila, daca e sa fim sinceri, insa, pentru ca in generatia mea e cam jale, sunt considerata o actrita foarte buna.
Ce-aveam sa pierd, un an pe bara, pana la urmatoarea admitere? Dar cati ani pierde un om, daca ar fi sa adunam momentele alea cretine in care-si risipeste timpul cu regretele? M-am dus si-am intrat.
Dar el m-a facut, pentru prima data in viata, sa m-arunc cu capu-nainte.
Credeam ca nu sunt suficient de buna, ca talentul nu ajunge.
Daca nu era el, sa-mi zica &bdquo
Tu nici n-ai nevoie sa te pregatesti cu un profesor, ca sa intri, tu te-ai pregatit cu ma-ta si cu tac-tu gratis timp de doispe ani, o sa intri prima, iti fac aia si cununa de lauri inca de la admitere“, poate ca nu as fi avut curaj sa dau la teatru.
Intr-un fel, ii sunt recunoscatoare
