Pentru prima oară în româneşte versiunea definitivă a Jurnalului, tradusă după originalul neerlandez Povestea tragică a Annei Frank e bine cunoscută.
E ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetiţa lui pierdută.“ (Philip ROTH, The Ghost Writer).
Ardoarea, spiritul care o animă mereu activ, punând mereu lucrurile în mişcare...
Este ea însăşi... Şi fără intenţia otrăvită de-a fi interesantă sau profundă. dintr-odată, descoperă reflecţia, brusc, face portrete, schiţe de personaje, şi iată lungi întâmplări complicate, povestite atât de frumos, încât par să aibă în spate zeci de ciorne.
Parcă ai vedea, la viteză mărită, un film cu un făt care capătă brusc chip şi începe să stăpânească lucrurile...
Era cineva la cei treisprezece ani ai ei.
Era o tânără scriitoare minunată.
La celebritatea Jurnalului au contribuit neîndoielnic adaptările sale teatrale și cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe școli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar și ținta unor vehemente atacuri.
S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Țările de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus în peste 65 de limbi.
Anne Frank și Jurnalul ei figurează pe mai toate listele de excelență ale veacului XX privitoare la personalități și la cărți - Cei mai importanți oameni ai secolului, Cele mai bune cărți publicate în secolul XX, Operele literare definitorii pentru același secol, ca să numim doar câteva din multele topuri stabilite de specialiști, de ziariști ori chiar de marele public. Îl poartă mult vizitatul muzeu din Amsterdam și fundația care l-a organizat în imobilul unde se afla Anexa secretă. Îl poartă străzi, școli de pe toate meridianele.
Anne Frank este un nume familiar chiar și pentru cei care nu au citit Jurnalul.
Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut în toată lumea Jurnalul fiicei sale.
Anne şi sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945.
Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri. În 4 august 1944, aşadar nu mult după debarcarea Aliaţilor în Normandia, când finalul recluziunii părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi mai târziu deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz.
A ţinut aici un jurnal (început anterior, în 12 iunie 1942), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi.
Avea 13 ani când a intrat în Anexă. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani.
Pentru prima oară în româneşte versiunea definitivă a Jurnalului, tradusă după originalul neerlandez Povestea tragică a Annei Frank e bine cunoscută
