Jurnalul psihanalitic al unei tinere fete i-a fost trimis lui Sigmund Freud de catre Hermine von Hug-Hellmuth, prima psihanalista care avusese ideea de a introduce jocul in tratamentul pacientilor copii.
Acest jurnal este mai mult decat o marturie, este un fragment de analiza, care va ultragia si azi spiritele ultraconservatoare. .
A treia editie, din 1922, a fost complet retrasa din vanzare, iar cea dintai versiune in limba engleza a fost interzisa.
Fetitele nu puteau sti atat de multe.
Aceasta marturie a trezirii sexualitatii feminine parea prea aproape de teoriile freudiene si in contrast cu ideologia dominanta. - Sigmund Freud De la publicarea sa in 1919, Jurnalul a fost obiect de dispute legate de autenticitatea textului si de analize stiintifice si publice.
Despre toate aceste lucruri avem o descriere atat de fermecatoare, […] incat nu poate sa nu fie de interes major pentru educatori si psihologi. […] Mai presus de toate, vedem cum misterul vietii sexuale iese la iveala si, apoi, cuprinde intreg sufletul de copil; vedem cat sufera copilul sub sarcina cunostintelor sale secrete si cum devine capabil sa-si duca intreaga povara.
Cred ca, pana acum, nu s-a scris ceva care sa ne permita sa vedem atat de clar in sufletul unei tinere, apartinand lumii noastre din punct de vedere social si cultural, in anii de dezvoltare prepuberala.
Freud a fost entuziasmat si, intr-o scrisoare din 27 aprilie 1915, incuraja publicarea: Acest jurnal este o mica bijuterie.
Jurnalul psihanalitic al unei tinere fete i-a fost trimis lui Sigmund Freud de catre Hermine von Hug-Hellmuth, prima psihanalista care avusese ideea de a introduce jocul in tratamentul pacientilor copii
