„Cristi Lavin este el insusi un personaj de roman, identificabil cu Ignatius, eroul din Conjuratia imbecililor a lui John Kennedy Toole, celebrul scriitor american care s-a sinucis 1969, lasand posteritatii capodopera sa, care a fost rejectata sistematic, fiind publicata abia in 1980, cand a cunoscut succesul international.
Mi-am dat seama ca Lavin e singurul autor care scrie cronica evenimentelor inainte ca ele sa se intample, devenind un fel de vizionar, caci mare parte din actiunea cartii se petrece la Oslo.“ - Radu Aldulescu.
La cateva luni dupa ce-am citit manuscrisul romanului, In Norvegia a avut loc un atentat al unui fiu de diplomat, soldat cu aproape o suta de victim, revendicandu-se ca un protest impotriva invaiei islamismului in Europa.
Unul din personajele acestui volum proclama la un moment dat ca a omori un om este, desigur, o crima, dar lichidarea a o suta de insi este, fara indoiala, un act de eroism.
La o adica, mediocrii fac legea si impun modul de functionare al sistemului cultural, care extermina romancierul adevarat, cum e cazul lui Cristi Lavin, un autor pe care multi il ignora, din cauza ca e genial.
N-as gresi prea tare spunand ca in jurul sau s-a tesut de-a lungul timpului o conjunctie, daca nu neaparat a imbecililor, cu siguranta a mediocrilor. „Cristi Lavin este el insusi un personaj de roman, identificabil cu Ignatius, eroul din Conjuratia imbecililor a lui John Kennedy Toole, celebrul scriitor american care s-a sinucis 1969, lasand posteritatii capodopera sa, care a fost rejectata sistematic, fiind publicata abia in 1980, cand a cunoscut succesul international
