Volumul Leacuri pentru neuitare întrunește memoriile lui Gheorghe Popescu-Burdea, întrerupte timpuriu de stingerea din viață a scriitorului, cu sonetele sale.
Am simțit citind cartea sa de acum fluidul unei comunicări directe, egală cu lava lirică a unei erupții sincere, convingându‑mă că poezia se mai face din emoții, așa cum vinul se mai face și din struguri.” Emil Manu, „Să intrăm pe porți în cetate”. [… ] Dragostea pentru poezie pe care scriitorul o manifestă și pe care o materializează în această carte a sonetelor îl definește structural. 26 aprilie 1922, în comuna Drăcșani – Teleorman), generație care a suferit din plin privațiunile coșmarului comunist, dar care a marcat totuși o prezență originală în literatura română contemporană.
pentru autor, „cel de‑al doisprezecelea copil al unei familii de învățători‑ctitori de școală de acum mai bine de un secol, pentru care Cartea și Învățătura erau izvorul suprem la care își adăpau și spiritul, și inima, destinul poetului era legat de viața Cetății.” (Beatrice Săndescu, „În loc de prefață”) „Gheorghe Popescu-Burdea face parte din generația literară a războiului (n.
Volumul Leacuri pentru neuitare întrunește memoriile lui Gheorghe Popescu-Burdea, întrerupte timpuriu de stingerea din viață a scriitorului, cu sonetele sale
