Ce poate fi, pentru un dascal, mai important, mai inaltator, decat sa vada cum fostii sai „ucenici” in ale nobilei indeletniciri a profesoratului, „rodesc” periodic lucrari valoroase, care imbogatesc literatura de specialitate.
Este suficient sa exemplificam cu modul de alegere a primarului, institutie care a facut ob.
Din pacate, astfel de exigente au ramas, de multe ori, la nivel de aspiratii, pentru ca realitatea este mult diferita, pentru ca intalnim o efervescenta atat a legiuitorului primar, cat si a celui derivat, in a modifica Legea electorala „dupa cum bate vantul” intereselor politice.
In niciun caz, nu este permis ca aceste modificari sa intervina in anul care precede, astfel cum a statuat si Curtea Constitutionala, ciclurile electorale.
Toate aceste situatii au constituit un factor de incertitudine juridica si o cauza a deficientelor acestei legislatii , constatate cu prilejul aplicarii sale”.
Se subliniaza faptul ca reglementarea procesului de alegere a autoritatilor administratiei publice locale „a fost modificata destul de des si in mod special , prin ordonante de urgenta, in anii electorali.
Constatam ca s-a inregistrat o fluctuatie a legislatiei, o instabilitate a acesteia, ceea ce a facut, pe unii autori, sa critice acest lucru, apreciind ca, pentru corectitudinea alegerilor, este inerent sa existe o legislatie asezata, clara si coerenta, care sa nu fie supusa unor modificari atat de frecvente. 115/2015, al carei comentariu face obiectul prezentei lucrari.
Cea de a treia lege, din aceeasi categorie, este actuala Lege nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. 215/2001 a administratiei publice locale, cat si Legea nr. 35/2008, care, desi reglementa alegerea Camerelor Parlamentului, modifica si completa, in acelasi timp, atat Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, Legea nr. 70/1991; c) etapa post-revizuire a Constitutiei, reprezentata de Legea nr. 25/1996, care, cum am aratat, a modificat prima Lege a alegerilor locale nr. 25/1996, astfel incat, dupa aceasta data, putem spune ca si-a schimbat caracterul; b) etapa postconstitutionala inainte de revizuire, reprezentata de Legea nr. 70/1991 a alegerilor locale, care a fost modificata prin Legea nr.
alegerea autoritatilor administratiei publice locale a parcurs, sub aspectul reglementarii, trei mari etape, determinate prin raportare la Legea fundamentala a tarii: a) etapa preconstitutionala, reprezentata de Legea nr.
Si in regimul trecut au existat alegeri, insa singura asemanare cu cele din ziua de azi era aceea ca alegerile erau si sunt periodice, pentru ca de caracterul liber si corect este evident ca nu putea fi vorba.
Precizarea caracterului alegerilor a fost introdusa prin Legea de revizuire din 2003 si a fost determinata de dorinta legiuitorului constituant derivat de a departaja intre statul totalitar si statul de drept, la edificarea caruia am trecut dupa Revolutia din Decembrie 1989. 2 din Constitutie, apartine poporului roman, care o exercita prin referendum si prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte.
Suveranitatea nationala, potrivit art.
Poate de aceea drepturile au o istorie atat de tumultoasa in general, si in ceea ce priveste diferentierea intre dreptul de a vota al barbatului si al femeii, in particular.
Desfasurate periodic, el ii ajuta pe competitorii politici sa-si trimita reprezentantii in autoritatile publice de la nivelul central sau local, iar pe alegatori, sa-si transfere exercitiul de suveranitate catre acestea.
Alegerile, in general, indiferent de nivelul pe care il vizeaza, sunt cel mai important eveniment politic dintr-un stat.
Dupa comentarea, in doua editii, a fostei legi a administratiei publice locale, ce putea sa completeze mai „rotund” preocuparile domniei sale decat un comentariu al legii alegerilor locale. 115/2015 privind alegerile locale.
De aceasta data, domnul conferentiar Mihai Cristian Apostolache ne mai daruieste un rod al sarguintei sale, un comentariu al Legii nr.
Ce poate fi, pentru un dascal, mai important, mai inaltator, decat sa vada cum fostii sai „ucenici” in ale nobilei indeletniciri a profesoratului, „rodesc” periodic lucrari valoroase, care imbogatesc literatura de specialitate
