"Desi puternic, a glasuit Heracles, sunt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic, din Micene.
Iar numele lor au strabatut veacurile: Perseu, Heracles, Tezeu, Dedal si Icar, Castor si Polux, Belerofon, Asclepios, Meleagru, Orfeu si Euridice, Oedip, Iason si Medeea, Hector, Ahile, Ulise si Enea..
Sunt mai tari decat vremurile si nu-si tin capul plecat nici in fata zeilor.
Viata lor e o lupta: exista si momente cand sunt ingenuncheati, dar eforturile li se indreapta catre a se afla la inaltimea incercarilor prin care sunt pusi sa treaca.
Insa, atat cat ii tin puterile, ei cauta virtutea, se straduiesc sa-si canalizeze pasiunile luptand sa repare nedreptatile lumii, infrunta chiar zeii care intretin haosul.
Asa i se intampla lui Heracles, otravit de fioroasa zeita Mania.
Urmariti de pizma vreunui zeu, Eroii sunt orbiti, supusi tumultului pasiunilor, raspandesc haosul.
Eu nu ma tem de soarta si nu m-as fi supus; dar vreau sa ispasesc ingrozitoarea-mi crima, facuta fara voie, luptand si preschimband tot raul, urzit acolo-n slavi, in bine pentru oameni..." In eroi, grecii antici s-au intruchipat pe ei insisi in versiuni idealizate, au cladit tipuri umane de virtute.
Zeii m-au osandit, dupa dorinta Herei. "Desi puternic, a glasuit Heracles, sunt urgisit de Hera sa fiu sclav unui rege nevolnic, din Micene