„Ideea de egalitate naturala a devenit o sursa de dificultati atunci cand si pentru ca a fost dublata de ideea egalitatii politice, care reprezenta o punere sub semnul intrebarii a insesi ideii de dominatie. „Din cuprins:Tranzitii / Europa moderna timpurie? / Care stat „modern”? / Gandire politica moderna? O istorie sociala a gandirii politice / Orasul-stat renascentist / Orasele-stat ale Renasterii / „Umanismul civic” si Machiavelli / Principele Reforma / Radacinile Reformei / Martin Luther / Doctrina supunerii in fata autoritatilor seculare / Supunerea devine rezistenta / Jean Calvin / Protestantism si nasterea capitalismului? / Imperiul Spaniol / Stat....
In schimb, ideile dominante erau contestate tot mai mult de aspiratii mai democratice, si se gaseau cai noi pentru a renegocia, in circumstante istorice si ele noi, relatiile dintre egalitatea civica si inegalitatile sociale.
In perioada „modernitatii timpurii” pe care o acopera aceasta carte, aceasta strategie ideologica nu era inca cu totul viabila, asa cum nu era inca absolut necesar si nici macar posibil sa e suprimat idealul civic.
Pentru prima oara in istorie, retorica democratiei a devenit strategia ideologica preferata si folosita sistematic pentru dominatie, atat pentru dominatia de clasa, cat si pentru cea imperialista.
O data ce puterea economica nu mai depindea de ranguri sau de privilegii extraeconomice, idealul civic al egalitatii politice putea readus pe pamant pe cai cu totul noi.
O data cu aparitia capitalismului, posibilitatile ideologice si necesitatile claselor dominante se vor schimba radical.
Insa acestuia ii va lua curand locul o alta cultura, una specific capitalista, cu propria ei viziune despre egalitate.
Totusi, strategia nu era lipsita de riscuri, fiindca aceste idei puteau fi exploatate de doctrinele rezistentei.
In „Epoca Luminilor” avea sa existe un scurt moment in care structurile bazate pe privilegii si pe ocuparea de functii publice in statul absolutist aveau sa confere egalitatii pamantesti o importanta speciala in randurile elitelor intelectuale.
Conceptiile despre libertatea naturala, despre egalitate si despre guvernarea prin consimtamant aveau chiar sa fie mobilizate in apararea puterii monarhice absolute.
Cetatenia de care se bucurau taranii greci, de pilda, i-a scutit de acel gen de dependenta de seniori sau de un stat infometat de taxe care i-a afectat pe majoritatea taranilor de-a lungul intregii istorii.(…)Ideea unei egalitati morale universale si cea a unei guvernari bazate pe consimtamantul unor oameni liberi de la natura aveau sa ramana adanc inradacinate in traditia occidentala; iar ganditorii au inceput sa formuleze niste doctrine elaborate despre libertatea si egalitatea naturale, doctrine care sa nu pericliteze conceptiile privind conducerea neconditionata, care nu trebuie sa dea seama practic in fata nimanui.
In contextul democratiei antice grecesti, inventarea cetateniei si a egalitatii civice, cu toate ca n-a eliminat, desigur, inegalitatile economice si sociale, a avut niste efecte practice concrete asupra disparitatilor de putere economica, limitand posibilitatile exploatarii „extraeconomice”.
In societatile in care avutia si dominatia depindeau in mod fundamental de accesul privilegiat la drepturi politice, unde puterea economica era atat de legata de statutul juridic, politic si militar, conceptul de egalitate civila ridica niste dificultati serioase pentru clasele dominante. „Ideea de egalitate naturala a devenit o sursa de dificultati atunci cand si pentru ca a fost dublata de ideea egalitatii politice, care reprezenta o punere sub semnul intrebarii a insesi ideii de dominatie
