Limbajul, ca funcţie psihică specific umană, se află la confluenţa mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia specială, logopedia.
Abordare conclusivă Bibliografie.
Instrumentar utilizat în evaluare şi intervenţia în tulburările rinolalice 10.
Direcţii terapeutice 9.
Formele de rinolalie şi specificul acestora 8.
Manifestări clinice 7.
Implicaţiile despicăturilor labio-maxilo-faciale.
Sindroame asociate cu despicăturile labio-maxilo-palatine 6.
Despicăturile labio-maxilo-palatine (keilo-gnato-palato-schizis) 5.
Date din embriogeneză relaţionate cu despicăturile labio-maxilo-palatine 4.
Etiologia tulburărilor rinolalice 3.
Delimitări conceptuale 2.
Aspecte introductive.
Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie 1.
Rinolalia.
Abordare conclusivă Bibliografie Capitolul V.
Prezentare studiu de caz 10.
Tulburări asociate cu tulburarea dizartrică 9.
Demersul de intervenţie 8.
Demersul de evaluare 7.
Tipuri şi forme ale tulburărilor dizartrice 6.
Direcţii de diagnostic diferenţial 5.
Simptomatologia tulburării dizartrice 4.
Etiologia tulburării dizartrice 3.
Delimitări conceptuale 2.
Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie 1.
Dizartria.
Fişă de examinare logopedică complexă Capitolul IV.
Fişă de examinare logopedică Anexa III.
Fişă de examinare logopedică complexă Anexa II.
Abordare conclusivă Bibliografie Anexa I.
Direcţii de intervenţie 6.
Direcţii de evaluare 5.
Tipuri de tulburări dislalice 4.
Factori de risc şi cauze ale tulburării dislalice 3.
Delimitări conceptuale 2.
Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie 1.
Dislalia.
Cuvinte simple din punct de vedere fonologic Capitolul III.
Cuvinte complexe Anexa III.
Cuvinte cu scriere fonologică Anexa II.
Abordare conclusivă Bibliografie Anexa I.
Elemente de fizică în abordarea limbajului 5.
Vocea umană şi tulburările de voce 4.
Aspecte ale neurofiziologiei aparatului fonoarticulator şi ale analizatorului verbo-auditiv 3.
Limbajul — perspectivă lingvistică 2.
Limbajul — abordări multidimensionale 1.
Abordare conclusivă Bibliografie Capitolul II.
Modelul diagnostic propus de Guţu (1974) 7.
Criterii diagnostice în tulburările de limbaj şi comunicare reunite la nivelul principalelor manuale de diagnostic 6.
Modele de abordare a tulburărilor de limbaj şi comunicare 5.
Circumscrierea domeniului terapiei tulburărilor de limbaj şi comunicare 4.
Terapia limbajului şi a comunicării 3.
Ortofonia.
Logopedia.
Scurt istoric privind domeniul tulburărilor de limbaj şi comunicare 2.
Tulburările de limbaj şi comunicare — modele explicative şi direcţii de clasificare 1.
Cuprins Prefaţă Capitolul I.
Direcții teoretice și aplicații psihopedagogice (volum coordonat împreună cu Dorina Talaș), Tulburări de voce și vorbire, Abordări structuralist-integrate în Terapia tulburărilor de limbaj și comunicare.
Dintre lucrările publicate menționăm: Fluența verbală.
Carolina Bodea Hațegan este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Propunând direcţii concrete de evaluare şi intervenţie în cazul unor tulburări ale limbajului precum dislalia, bâlbâiala, rinolalia, dizartria, afazia, tulburările de voce, întârzierea în dezvoltarea limbajului, această carte are o importantă latură practică, îmbogăţind literatura de specialitate printr-un demers inovator şi binevenit. În cartea de faţă, pornind de la modelele explicative ale tulburărilor de limbaj şi prezentând metode de evaluare şi intervenţie a căror eficacitate a fost demonstrată ştiinţific, autoarea realizează o deschidere spre tulburările emoţionale, comportamentale, de învăţare şi nu numai, încadrându-le în contextul mai larg al mentalului uman.
Tulburările sale, fie că sunt de natură organică, funcţională sau psihologică, restrâng capacitatea de comunicare a individului şi, implicit, viaţa lui socială.
Limbajul, ca funcţie psihică specific umană, se află la confluenţa mai multor discipline, printre care filosofia, psihologia, neurobiologia, psihopedagogia specială, logopedia
