„Volumul de fata nu e conceput ca o biografie.
In paralel, are o activitate intensa de conferentiar in Germania, Franta, Belgia s.a..
In 2009 publica volumul Memoriile unui fugar, iar in 2012 romanul Mostenitoarea, ambele la Editura Humanitas.
In 2006 apare, in limba germana, romanul istoric Zahringerblutt, avand ca tema infiintarea orasului Freiburg la 1120, lucrare care se bucura de mare interes in Germania.
Publica in 1991 volumul Raiul inocentilor la Editura Cartea Romaneasca, iar in anul 2000 lucrarea Lumina faptei din Lumina cuvantului, la Editura Humanitas.
In 1984 emigreza impreuna cu fiul sau in Germania, lucrand in cadrul Universitatii din Freiburg.
Traduce din limba germana Insemnarile lui Malte Laurids Brigge de Rilke si un volum de versuri al poetei germane Hilde Domin.
Isi incepe cariera literara in 1970, publicand volumele de poezii Versuri, Muntii si Locul unde astepti.
Din 1961 este profesor de fizica la Grupul Scolar de Chimie Alimentara din Bucuresti.
Se casatoreste in 1958 si are un fiu, Dumitru Horia Ionescu.
La arestarea tatalui sau in 1958, este data afara.
Pana in 1958 lucreaza in cadrul Facultatii de Fizica si in calitate de cercetator la IFA.
Lucrarea sa de diploma este prima lucrare din Romania despre teoria fisiunii nucleare.
Horia Hulubei.
Intre 1951 si 1955 urmeaza cursurile Facultatii de Fizica – Sectia Fizica Atomica a Universitatii din Bucuresti, fiind eleva academicianului profesor dr.
Si, de aceea, suntem incredintati ca, aidoma lui Dumnezeu, si oamenii vor trebui sa ne ierte, tinand seama de profunzimea sentimentelor noastre… “ — Lidia STANILOAELidia Staniloae (1933–2017), fiica a parintelui profesor Dumitru Staniloae si a sotiei sale Maria.
De aceea, regretam daca se vor descoperi nepotriviri cu afirmatiile biografilor, fata de care noi pacatuim, poate, prin lipsa de stil stiintific, dar, in schimb, incercam sa punem in randurile noastre o parte din dragostea pe care i-am purtat-o si pe care el, parintele Dumitru, ne-a purtat-o noua.
Cateva precizari cronologice si de alta natura vom face numai in cazurile in care in scrierile aparute pana acum s-au comis greseli si diletantisme prea evidente, pentru ca, din pacate, ele nu lipsesc in unele relatari biografice.
Biografii s-au mai scris si se vor mai scrie, mai mult sau mai putin exacte, mai mult sau mai putin «stiintifice», mai mult sau mai putin impartiale.
Iata de ce nu se vor gasi aici multe date, ani, in sfarsit toate acele precizari si preciziuni care nu fac decat sa abstractizeze subiectul si sa-l departeze de cititor.
In cele ce urmeaza, vom povesti cateva amintiri despre tatal meu, intamplari pe care fie ni le-a povestit el, fie le-am trait noi. „Volumul de fata nu e conceput ca o biografie
