„Primo Levi s-a nascut in 1919 la etajul patru al unui bloc «oarecare» de apartamente din Torino si, in afara unor «intreruperi fortate», a continuat sa traiasca acolo in compania mamei sale pana in 1987 cand s-a aruncat pe casa scarilor si a murit.
Cele traite acolo, precum si peripetiile intoarcerii acasa vor fi relatate in cartile Mai este oare acesta un om? (1947, 1956) si Armistitiul (1963, Premiul Campiello), aflate la granita dintre memorialistica si reflectie etica..
Scriitorul Primo Levi (1919‑1987) si‑a facut studiile in Torino, orasul natal, absolvind Facultatea de Chimie, asemenea tatalui si bunicului sau.
In timpul Rezistentei antifasciste, s‑a alaturat unui grup de partizani, dar a fost prins si deportat, din cauza originii sale evreiesti, la Auschwitz.
Din multe motive, cartile sale sunt unice in abundenta literatura despre Holocaust.” Toni Morrison„Nu exista batut-cu-pumnul-in piept la Levi, nici uitati-va-la-mine-sunt-un-supravietuitor, nici vreun cantec de vioara, ci doar o relatare limpede si profunda care, tocmai prin modestia ei, ne nauceste mintea.” The New Yorker„Cartile despre Holocaust ale lui Primo Levi se numara printre cele mai valoroase lucrari ale literaturii secolului XX, dar cea mai mare creatie a lui a fost el insusi.” The Atlantic„Claritatea lui [Levi] este ontologica si morala.” James Wood.
Mai este oare acesta un om? este considerata acum o capodopera.” Tim Parks, The New York Review of Books„Triumful identitatii umane asupra patologiei distrugerii produse de om straluceste aproape oriunde in scrisul lui Levi.
In 1946, la 27 de ani, in ciuda faptului ca lucra cu norma intreaga pe un post de chimist, Levi a scris despre timpul petrecut in lagarul de concentrare.
Cea mai lunga intrerupere a fost din septembrie 1943 pana in octombrie 1945 si i-a furnizat materialul central al carierei sale de scriitor: trei luni intr-un grup de partizani dintr-o miscare de rezistenta impotriva ocupatiei germane, doua luni intr-un lagar de internare fascist, unsprezece luni la Auschwitz [III] si alte noua in diverse lagare rusesti de refugiati. „Primo Levi s-a nascut in 1919 la etajul patru al unui bloc «oarecare» de apartamente din Torino si, in afara unor «intreruperi fortate», a continuat sa traiasca acolo in compania mamei sale pana in 1987 cand s-a aruncat pe casa scarilor si a murit
