Capodopera vizionara a literaturii europene, romanul Malina, publicat pentru prima oara in 1971 si tradus in 30 de limbi, a fost ecranizat in 1991 de regizorul Werner Schroeter, cu Isabelle Huppert in rolul principal.
Deci cineva inca se plimba de colo-colo prin acest apartament – ore-n sir: Malina.“ — Ingeborg Bachmann despre Malina, pe coperta primei editii a cartii.
Pasi.
Urme sterse.
Cosul de hartii in care nu rascoleste nimeni.
Niste ochelari rupti, o ceasca de cafea lipsa.
Testamentul disparut.
Peretele din camera, traversat de o fisura imperceptibila.
Ultima ei mare pasiune.
O femeie si doi barbati.
Romanul se precipita ametitor spre ultima sa propozitie, dar nu-si tradeaza enigma: „A fost crima“.„Crima sau sinucidere? Nu exista martori.
Un „eu“ ce se destrama lent si, in final, dispare la propriu, atunci cand Ivan se retrage din fata pasiunii delirante starnite chiar de el.
O tensiune insuportabila.
Exista insa si „al treilea barbat“–figura supradimensionata a unui tata distructiv, demascat intr-un lung sir de scene cosmaresti din copilaria protagonistei.
Cel mai neobisnuit „triunghi“ din cate se pot imagina: doi dintre cei implicati sunt in realitate una si aceeasi persoana, iar fiecare persoana este la randul ei dublul celorlalte.
Celalalt, Malina (sotul sau prietenul), cerebral, distant, intelege si controleaza totul.
Unul din ei, Ivan (amantul), este obiectul unei iubiri patimase, dar mereu subminate.
O femeie intre doi barbati.
Scenariul poarta semnatura scriitoarei Elfriede Jelinek.
Viena.
Capodopera vizionara a literaturii europene, romanul Malina, publicat pentru prima oara in 1971 si tradus in 30 de limbi, a fost ecranizat in 1991 de regizorul Werner Schroeter, cu Isabelle Huppert in rolul principal
