Este cartea unui chirurg, cartea cuiva care mânuieşte, cu mare stăpânire şi artă, bisturiul dar care o face având mereu în faţa ochilor ceea ce se află dincolo de ascuţişul acestuia, privirea celui care i s-a încredinţat. (Simina Răchițeanu.
Avem, așadar, o mulțime de teme ce ne îndeamnă la reflecție; am în fața mea o carte ce merită citită.
Mantaua albă, odată îmbrăcată, a fost asimilată de spirit, ea este parte integrantă a medicului, ea înnobilează și ne conduce spre progres, spre înălțare.
Jurământul depus devine laitmotiv, el dă substanță capitolelor cărții, dar și capitolelor din viața autorului.
Pe lângă aceasta, nume importante din cultura română sau universală își fac simțită prezența prin citate sau parafraze, astfel încât Mantaua lui Hipocrate devine un mic ghid întru înțelepciune, rațiune, sensibilitate și armonie.
Platon și Socrate au fost și vor fi în continuare modele demne de urmat. Înțelegerea filosofiei din Grecia antică și-a pus amprenta asupra formării intelectuale și spirituale a autorului. (Mircea Popa) Influența clasică se poate observa în discursul domnului Lung. (Theodor Codreanu) Teofil Lung nu se sfieşte să ofere spre meditaţie pagini de mare gravitate umană, deoarece: Noi avem datoria să ne înălţăm, fiecare după conştiinţa sa, spre adevărul înalt . În aceasta și constă afirmarea adevărului, conchide autorul.
Ca și în politică și-n toate domeniile, chiar și-n cele mai neînsemnate.
De pildă, învățământul medical, azi, pune tot mai mult accent pe cantitatea de cunoștințe îngurgitate, dar nu și pe vocație, fără de care nu vor ieși niciodată medici buni, care să fie deopotrivă oameni de știință și artiști ai medicinii.
De aceea, își dorește un învățământ care să nu fie fabrică de diplome, ci descoperitor și formator de inteligențe, care sunt atât de puține. (Horia Bădescu) Întreaga pledoarie a cărții domniei sale e pentru inteligență, pentru educația în spiritul meritocrației.
Privirea care spune totul despre ceea ce numeam omul în măreţia suferinţei şi umilinţei sale, omul în adevărata lui umanitate.
Este cartea unui chirurg, cartea cuiva care mânuieşte, cu mare stăpânire şi artă, bisturiul dar care o face având mereu în faţa ochilor ceea ce se află dincolo de ascuţişul acestuia, privirea celui care i s-a încredinţat
