Monahul Nectarie Prodromitul (1808-1903) S-a născut în oraşul Huşi, din România, în 1808, din părinţi evlavioşi.
A tradus multe texte muzicale din greceşte în româneşte..
Nimeni nu îl întrecea în acest har.
Veneau de departe să-l audă cum cântă.
Deşi era de fel smerit. Îi cucerise pe toţi.
Toţi se minunau de el, de minunata sa cântare psaltică.
Românii îl numeau privighetoarea Moldovei.
Aghioriţii îl numeau "tânărul Cucuzel" sau privighetoarea Muntelui Athos.
S-a distins şi s-a desăvârşit în arta muzicii psaltice.
Avea darul lacrimilor şi al rugăciunii lui Iisus.
Tot Postul Mare stătea închis în chilia sa şi se hrănea cu boabe muiate.
Toată săptămâna şi-o petrecea fără să iasă din chilia sa, în afară de duminici şi de sărbători, când mergea alături de fratele său la schitul Prodromu, ca să cânte ca un înger în trup.
Asceza lui Nectarie era vrednică de mirare. În 1845 cei doi fraţi au locuit la o chilie din regiunea VIgla, de lângă Marea Lavră, unde au stat timp de şaisprezece ani. În cele din urmă, Nectarie a fost tuns monah la manăstirea Neamţ din Moldova.
Odată, alături de cei doi fraţi ai săi, amers în pelerinaj la Muntele Athos şi la Ierusalim. Încă de tânăr, adus acolo de fratele său, monahul Atanasie, a purtat rasa monahală în mănăstirea Ciolanu din Buzău.
De mic s-a arătat a fi un foarte bumn protopsalt, cu adânci cunoştinţe şi cu un glas foare dulce.
Monahul Nectarie Prodromitul (1808-1903) S-a născut în oraşul Huşi, din România, în 1808, din părinţi evlavioşi