În timpurile străvechi, matematica a fost inventată pentru a fi utilă.
Ecuaţiile sunt adevărate provocări intelectuale, iar infinitul mic ne asaltează mintea cu nenumărate paradoxuri.
Dacă n-ai înţeles niciodată nimic din matematică, dacă ţi s-a întâmplat chiar s-o deteşti, ce-ai zice să-i dai o a doua şansă? Vei avea parte de o mare surpriză.
Acele idei care încolţesc într-o bună zi în mintea cuiva, după care se propagă din secol în secol, din continent în continent, cresc şi înfloresc, sfârşind prin a ne ajuta în viaţa de zi cu zi în moduri dintre cele mai surprinzătoare.
Mickaël Launay ne arată cât de frumoasă, poetică şi surprinzătoare este, de fapt, matematica, această disciplină aparent aridă, care ascunde comori nebănuite.
Numărul π este de-a dreptul fascinant, iar şirul lui Fibonacci şi numărul de aur ne deschid perspective insolite asupra realităţii înconjurătoare.
Povestea ar fi putut să se oprească aici, dar, de-a lungul secolelor, oamenii au continuat să exploreze cu uimire căile sinuoase ale acestei ştiinţe abstracte.
Desigur, istoria matematicii a fost scrisă de genii, însă adevăratele personaje ale acestui „mare roman” sunt ideile.
Numerele erau folosite pentru a ţine socoteala turmelor, iar geometria ajuta la măsurarea campurilor şi la trasarea drumurilor. În timpurile străvechi, matematica a fost inventată pentru a fi utilă
